Dragostea de ziduri costa

Romanul vrea sa fie proprietar. Nu intru in explicatii sociologice, suficient sa spun ca este probabil ca asta sa aiba o legatura cu cei aproximativ 50 de ani de comunism in care am luat-o mai usor cu proprietatea privata pe meleagurile astea. In orice caz, mie imi este evident ca exista asa o aplecare, o voce interioara a romanului care ii spune ca e de dorit sa fie proprietar, chiar si pe o cutie de pantofi din beton: „sa ai si tu mama casa ta, locusorul tau”. Aud si eu vocea aia interioara, recunosc, iar din discutiile cu alte persoane pe tema asta se pare ca intr-adevar o aud si altii. 

Suportati un pic de aritmetica, da? Nimic greu, va asigur.

Sigur, daca ti-a dat tata bani sau daca ai facut tu bani cu toptanul ca esti „dastept”, poti sa nu mai citesti acest articol, iti iei orice casa cu banii jos si ai terminat povestea.

Daca insa esti un slujbas ca mine, care a strans timp de 10 ani niste bani si eventual asteapta un copil, deci se gandeste cum rezolva problema locativa, ai putea sa zabovesti in continuare pe aici.

Sa zicem deci ca Gigel a strans niste bani (sa zicem ca 50 de mii de euro) si are de ales intre a inchiria o locuinta sau a cumpara o locuinta cu credit pe 20 de ani. Ce sa faca Gigel? Sa platesca chirie 20 de ani sau sa plateasca rata la banca timp de 20 de ani?

Mai bine sa platesti banii aia pentru casa ta, mama, decat sa-i dai altuia pe chirie

Cred ca ai auzit si tu acest argument cel putin o data in viata, chiar de la mama sau de la altcineva. Este un argument fals din punct de vedere economic – explic mai jos de ce.

Sa spunem ca Gigel a identificat o un apartament de 3 camere intr-o zona decenta care costa 100,000 de euro si pentru care trebuie sa plateasca un avans de 25 de mii de euro din cei 50 pe care ii are. Pe 20 de ani, rata lunara la creditul de 75K este de aproximativ 600 de euro (daca nu stiti deja cum sa calculati rata asta, scrieti intr-o celula de excel asta: =PMT(7.5%/12,240, 75000), unde 7.5% este DAE (dobanda anuala efectiva), 12 este nr de luni dintr-un an, 240 este numarul de luni pe care luati creditul iar 75,000 este valoarea creditului… o sa va dea 604). Sigur, e posibil ca dobanda la credit sa mai scada in viitor, dar eu cred ca sub 5%-6% nu va scadea, deci rata nu poate sa scada sub 500 de euro.

Sa mai presupunem ca chiria pentru acelasi apartament de 3 camere, mobilat si utiliat, ar fi de aproximativ 500 de euro pe luna. Deci rata este un pic mai mare, dar nu semnificativ – toate rationamentele raman valabile atat timp cat chiria nu este semnificativ diferita de rata. Daca este mult mai mica sau mult mai mare, sigur ca devine evident mai avantajos sa inchiriezi sau respectiv sa cumperi, dar asta nu se intampla foarte des, adica in general chiriile cam sunt apropiate de rate, ca atat lumea care vrea sa cumpere cat si lumea care vrea sa dea cu chirie isi face un calcul cam de acelasi gen in faza initiala.

Iar eu vreau sa demonstrez ca in cazul in care chiria este aproximativ cat rata, din punct de vedere economic (adica al banilor, ce sa mai vorbim) este optim sa inchiriezi si nu sa cumperi.

Deci Gigel are urmatoarele variante:

1. Cumpara casa cu 100K, are de platit o rata de 600 de euro timp de 20 de ani si ii raman 25K din economii dupa ce plateste avansul

Din acesti 25K care ii raman va trebui sa plateasca taxe notariale si comisioane de agentie (rotund, sa zicem 5K) si sa renoveze apartamentul ala plus mobile si electro-casnice de inceput (sa zicem, rotund inca 15K), decii ii mai raman de pus in banca fix 5,000 de euro.

Gigel va tine economiile alea la banca, sa zicem in lei, nu in euro. Pe 20 de ani, sa zicem ca va obtine o dobanda medie de 3.5% anual, dupa impozit (acum este 6% dar o sa mai scada, poate intram in zona euro, cine stie). La sfarsitul celor 20 de ani va avea in banca aproximativ 10K de euro (scrieti in Excel treaba asta: =5000*1.035^20).

Dupa 20 de ani, Gigel va dori sa vanda casa si sa-i dea niste bani copilului, ca el si baba se muta la tara sau intr-o garsoniera.

Cu cat va vinde Gigel un apartament peste 20 de ani? Pai apartamentul ala este probabil sa aiba acum cel putin 20 de ani, daca nu mai mult, deci atunci apartamentul va avea minim 40 de ani. Indiferent de cum va evolua piata imobiliara, casa aia nu poate sa valoreze imens peste inca 20 de ani, pentru ca va fi foarte veche. Eu, acum, cand imi caut locuinta, nici nu ma uit la apartamente mai vechi 1989, ca-s vechi. O cladire se amortizeaza cam in 50 de ani iar o alta bula imobiliara nu mai vedem degraba, deci sa zicem ca Gigel va lua pe casa lui undeva la 70 de mii de euro, plus sau minus costuri de vanzare. Oricum, exista o mare incertitudine aici referitoare la pretul de vanzare al unui imobil peste 20 de ani, incertitudine pe care nu o ai atunci cand inchiriezi.

Adica va putea sa-i dea copilului dupa 20 de ani maximum 80 de mii de euro (70 din casa plus 10 din economii).

(Las la o parte economiile suplimentare pe care le face Gigel in cei 20 de ani, ca alea-s identice si in cazul in care inchiriaza si cand cumpara, deci sunt irelevante aici, eu aici analizez doar afacerea asta cu cumpararea casei).

In afara de asta, el mai are de bagat niste bani in casa aia timp de 20 de ani, in renovari, in inlocuirea mobilelor, in reparatii, in impozite, bani pe care nu ar trebui sa-i dea in aceeasi cantitate daca ar inchiria, pentru ca atunci cand inchiriezi cheltuielile legate de intretinerea imobilului cad in sarcina proprietarului, iar mobile si electrocasnice nu mai cumperi ca are deja casa la chiria asta de 500 de euro.

Sa zicem ca, anual, costurile astea se vor ridica undeva la 650-700 de euro (am calculat ca schimbi toate electrocasnicele si toata mobila la fiecare 5 ani si ca renovezi major cam tot de 3 ori in 20 de ani, plus taxe pe proprietate, reparatii, fond de rulment – exclud prima renovare si dotarea initiala a apartamentului). Adica in 3 masini de spalat bagi cam 750 de euro, in 3 frigidere vreo 1,500, in 3 aragazuri cam 750, in mobile cam 6,000 si in renovari vreo 4,000, pentru un total de 12K-13K la care se mai adauga si impozite si asigurarea locuintei si asigurare de viata pentru credit si cine mai stie ce (50euro /an). Observati ca am pus niste sume mici, asa, de foarte bun simt, adica o familie modesta care nu da 1,000 de euro pe un frigider, ci 500.

Acesti 700 de euro cheltuiti anual, impreuna cu dobanda, dupa 20 de ani ar valora cam 20K de mii de euro (daca i-ai economisi). Bani pe care ii cheltuiesti cand esti proprietar, dar pe care nu ii prea cheltuiesti cand inchiriezi.

Sigur, Gigel ar putea sa finanteze avansul printr-un credit de nevoi personale. Deci are de finantat 25K, care la un credit pe 5 ani inseamna o rata suplimentara de 500 de euro. Nu mai calculez si asa, ca deja rata lunara pt primii 5 ani este de 1,100 de euro, ceea ce e cam dur daca nu ai un salariu de macar 3,000 de euro, si Gigel nu prea are, ca altfel ar fi strans mai multi bani pana acum.

2. Gigel inchiriaza acelasi apartament, are 50K in banca si plateste o chirie aproape egala cu rata

Dupa 20 de ani, Gigel ii va putea da copilului sau suma de 100K euro, adica 50K fructificati la aceeasi dobanda medie de 3.5% (in Excel, scrieti =50000*1.035^20). La care se adauga cei 20K de euro de mai sus pe care nu i-a cheltuit pe mobile si electrocasnice si pe renovari, ca pe astea le are casa inchiriata (atentie, in electrocasnice nu am inclus televizorul, ca pe ala probabil ti-l cumperi tu chiar daca inchiriezi, deci e un calcul decent).

Deci total undeva pe la 120K de euro.

Alte cheltuieli suplimentare legate de casa Gigel nu mai are. Sigur, plateste utilitati, dar alea sunt irelevante aici pentru ca sunt identice in ambele scenarii. Nu are reparatii, nu are impozite pe proprietate, nu are asigurari de locuinta samd.

Ce este clar e ca la sfarsitul celor 20 de ani Gigel va avea mai multi bani daca inchiriaza (120K) decat in situatia in care este proprietar si vinde (80K). Poate ca sumele nu sunt EXACT astea, dar cu sigiuranta va avea semnificativ mai multi bani (cu 50% mai multi, zic eu). Atentie, el nu mai este proprietar in nici o situatie, ca am zis ca-si vinde casa dupa 20 de ani.

De unde vine diferenta asta de bani?

Vine din faptul ca Gigel a investit in cash suma de 45K de euro (avansul + aducerea apartamentului in stare locuibila) in niste ZIDURI. Deci a bagat 90% din economiile lui in ziduri. Asta doar la inceput, pentru ca pe parcurs sigur a mai bagat niste bani in zidurile alea, ca asa-i romanul, ii place sa aiba in casa faianta si termopane si gresie si parchet, toate mai de doamne-ajuta (va rog sa observati ca faianta si gresia si parchetul sunt niste pietre, respectiv niste lemne… sigur, sunt necesare, dar eu raman, periodic, siderat, de cati bani pot sa bage unii romani in pietre si lemne – ultima cifra pe care am auzit-o a fost de 100 de mii de euro la un apartament de 90 de metri patrati – jur!; poate ca omul ala a exagerat, dar 50 de mii tot a bagat, ca mai mult decat dublu nu poti exagera).

Intrebare: De ce dracu sa investesc eu o gramada de bani cash in niste ziduri si in niste pietroaie? De ce sa ma lipsesc in felul asta de niste economii pe care ar trebui sa le am in caz ca, doamne-fereste, ma loveste un necaz? Daca-mi pierd slujba si stau in chirie, salut, ma mut la o chirie mai ieftina si folosesc economiile alea de 50K de euro ca sa o platesc o vreme pana imi gasesc alta slujba. Cu 50 de mii de euro platesc chiria timp de 166 de luni (chirie mai mica, 300 de euro, de apartament cu 2 camere nu cu 3).

Daca insa am facut credit si-mi pierd slujba, nu mai dorm noaptea de teama sa nu-mi ia banca apartamentul, ca de supravietuit din economii pot supravietui mult mai putin timp cat as fi supravietuit fara slujba daca inchiriam, ca nu mai am decat 5 mii de euro in banca, adica pot sa-mi platesc rata timp de fix 8 luni.

Copilul? Pai ce credeti ca prefera copilul sa-i dati la 20 de ani? O suma frumusica de bani in cash sau niste lemne si niste ziduri prapadite care au jumatate de secol? Uite eu de exemplu, nici macar nu mai locuiesc in acelasi oras cu mama, si asta inca de acum 16 ani. La fel o sa faca si copii nostri, ma gandesc, poate pleaca din tara, poate se muta la Ploiesti sau la Cluj dupa iubita, poate pur si simplu nu mai vor sa stea cu parintii dupa ce intra la facultate, ce stiu eu.

Pentru mine este evident ca din punct de vedere economic cumpararea unei locuinte este o idee proasta. Atat de proasta, incat mi-e ciuda ca sunt totusi nevoit sa-mi cumpar o locuinta, pentru ca in Romania nu stii cand te poate da afara proprietarul de la care inchiriezi. Daca as locui intr-o alta tara, nici nu m-as gandi sa cumpar, as sta doar in chirie – am si avantajul ca daca nu-mi mai convine zona sau locuinta dupa cativa ani, ma mut instant, mai aproape de scarbici sau de scoala copilului, ca e important sa pierd cat mai putin timp pe drum.

Inteleg ca in alte tari un contract de inchiriere se face pe minimum 4-5 ani, cu optiune de prelungire din partea chiriasului pe inca tot atat. Da, asa mi-ar placea si mie. In Romania chiar si daca faci contract, tot te poate da afara ala, contractul este doar pentru fisc, dar noi inca nu avem o lege adevarat de protectie a chiriasului.

In romanica mi-e teama ca o sa ma trezesc dat afara in miezul iernii cu copil mic, deci sunt nevoit sa investesc cash in niste ziduri si-n niste pietroaie. Asta este singurul motiv pentru care incerc, de cativa ani deja, sa-mi cumpar o locuinta.

Cu alte cuvinte, sunt obligat sa muncesc pentru ziduri, pietroaie si lemne. Asa merg lucrurile.

About Liviu as himself

Beautiful. Dirty. Rich. Abstract. Simple. Married. Expecting. Growing. Expecting. Growing X 2.
This entry was posted in Opinii despre treburi, Viata de tata. Bookmark the permalink.

113 Responses to Dragostea de ziduri costa

  1. Andrada says:

    Ai foarte mare dreptate :(.

  2. Zazuza says:

    mno, uite, in Austria nu se gandeste nimeni (hahah, poate doar emigrantii, asta e alta treaba, ca vin cu mentalitatea la pachet) sa isi cumpere casa. toata lumea inchiriaza. ma rog, acuma deja devine din ce in ce mai des sa inchiriezi de la rusi, romani, turci si alti arabeti care au venit si au cumparat tot p-aci (nu intrebam pe ce bani, asta e alta poveste). dar austriacul-austriac n-are dementa asta a apartamentului. iar cine cumpara ceva, cumpara la neshte varste mai spre 50 de ani asa, cand se apropie de pensie si vrea si omu’ o casuta la tara, departe de orasul dezlantuit. si sincer nici nu-i vad stresati si prinsi cu lanturi de banci, ca aici e de fapt problema. exact ca si la o companie: costurile fixe te termina, ce faci daca la un moment dat in ai 20 sau 30 de ani nu mai poti plati casa? ti-o ia banca, la revedere, gudbai. nasol. da. ce sa zic, prefer varianta austriaca. si da, rationamentul tau vis-a-vis de costuri mi se pare perfect rezonabil!

  3. Alina says:

    Mare dreptate ai, din pacate. Si din toate punctele de vedere. M-am plictisit de cate ori am auzit placa cu casa mea, ca am ajuns sa-i intreb de ce nu imi dau ei bani, daca tot vor sa imi iau casa. De asemenea, ai dreptate si cu proprietarul care te poate da afara oricand. Eu nu am patit-o si sper sa nu se intample nici pe viitor, dar am prieteni care au fost pusi in situatia asta …

  4. Zazuza says:

    ah si ps: da, exista lege aici, nu te poate da nimeni afara, contractul se prelungeste automat daca tu, chirias, nu-ti exprimi dorinta de a pleca. proprietarul poate renunta la contract la termen si numai si numai motivand foarte clar decizia, de ex. ca nu mai are el unde sta.

    • da, frumos. dar oare de ce anume ar fi nevoie ca parlamentul nostru drag sa faca o asemenea lege privind inchirierea? asta ar fi interesant de vazut.

      • A. says:

        Cred ca pacatuiesti vorbind fara sa stii de prevederile noului cod civil, in vigoare din octombrie. Este arhi-suficient pentru ce zici tu: daca contractul e pe durata nedeterminata, proprietarul poate inceta unilateral contractul cu preaviz de 60 de zile (chiar daca nu scrie in contract); daca e pe durata determinata (1 an, doi, oricat pana a 49), proprietarul nu poate inceta unilateral contractul decat daca s-a prevazut in contract asta, si doar cu un preaviz de 60 de zile. La expirarea termenului, contractul se prelungeste automat daca proprietarul nu se impotriveste folosirii in continuare a bunului de catre chirias. In plus, daca contractul a incetat iar proprietarul vrea sa incheie alt contract de inchiriere cu altcineva, chiriasul are drept de preferinta la conditii egale.
        Sa nu uit, a fost abrogata partea referitoare la inchiriere din legea veche (114/1996, legea locuintei), asa ca nici normele ei metodologice, care cuprindeau stupizenia aia de model de contract pe o pagina, nu se mai aplica. Dati bice si informati-va, puteti sa va protejati foarte bine prin contract!

        • Nu cunosc prevederile noului cod civil in chestiune asta. Daca e cum zici, grozav. Mai ramane sa gasesc si un propitar dispys sa faca un astfel de contract.

          • A. says:

            Pai nu vad de ce n-ar fi. Aaa, ca toata lumea traieste cu impresia ca un contract de inchirere nu e valabil decat daca e inregistrat la fisc, asta e alta baliverna. Poate bine mersi sa incheie orice contract, e problema lui (si evaziunea lui) daca nu isi inregistreaza venitul.
            Si inca o chestie: contractul ala scris se incheie doar pentru proba. Un contract de inchiriere, in sensul abstract, se incheie din momentul in care te pui de acord asupra bunului si pretului, fara importanta ca exista sau nu un inscris care sa-l constate. Drept urmare, ai toate drepturile pe care ti le recunoaste legea SI FARA un contract scris. Daca tot esti in spatiul ala, aparenta e intotdeauna in favoarea ta si in defavoarea proprietarului. Capu sus, ca situatia chiriasului nu e naspa deloc si nici n-a fost pentru cei care chiar stiau.

          • Asa este. Eu am avut contract de inchiriere pe DOI ani, facut la notar, in care am specificat tot ce am vrut noi. Si am platit, e drept inainte, dar tocmai ca sa ii oblig sa nu mai poata da inapoi. Am specificat ca tre sa imi dea 30 de zile preaviz si ca daca vor sa termine inainte de finalul contractului trebuie sa imi plateasca dublul sumei ramase in contul lor. Contractul era perfect legal, nu avea treaba cu Fiscul, si nici nu s-ar fi gandit nimeni sa ma dea afara inainte de terminarea lui.

          • 30 de zile nu este ceva cu care eu sa pot lucra. eu vreau sa stau in apartamentul ala timp de 5 ani fara sa ma bata nimeni la cap.
            ce fac eu cu 30 de zile, eh? in 30 de zile trebuie sa-mi caut o locuinta care sa-mi convina, sa o gasesc si sa ma si mut.
            asta in conditiile in care eu NU AM NICIUN CHEF sa ma mut.

            nu, ce spuneti voi aici nu ma ajuta cu nimic, sa fim seriosi. eu vorbesc despre un contract care-mi da dreptul sa stau acolo cel putin 5 ani, FARA ca in perioada asta sa pot fi dat afara, cu sau fara preaviz.

            si inca ceva: daca proprietarul iti zice sa pleci din casa intr-o saptamana, ce faci, te duci si-l dai in judecata ca in contract scrie 30 de zile? cand tu ai de cautat alta casa?

            hai sa revenim un pic cu picioarele pe pamant, va rog, ca am impresia ca vorbim discutii aici.

          • A. says:

            Proprietarul nu te poate evacua din casa decat cu un titlu executoriu. Adica el trebuie sa se judece cu tine, nu invers. Daca iti spune sa pleci in X timp, ii inchizi frumos telefonul / usa si ii spui ca te doare la basca. Sau nici macar acolo.
            Repet: legea impune un termen minim de 60 de zile, care e aplicabil doar daca contractul nu are termen precizat. Daca faci contract pe 5 ani, cum zici tu, atunci proprietarul nu poate cere sa te muti decat daca chiar tu i-ai dat dreptul asta prin contract. Un fel de “prostia se plateste”. Iar in domeniul asta se plateste scump, ca astea nu-s reguli chiar noi.

          • in bucuresti cel putin, este greu sa faci un contract pt inchiriere, darmite sa-l mai faci si pe 5 ani. tu nu ai cautat niciodata locuinta de inchiriat?
            parerea mea e ca ce spui tu functioneaza doar in teorie.

          • A. says:

            Eu am stat in chirie 8 ani, in Bucuresti, timp in care am schimbat 4 apartamente. Exceptand primul an, cand nu mi s-a datorat nici locul gasit si nici “managementul” relatiei cu proprietarul, am avut contract de fiecare data (habar n-am daca inregistrat la fisc, nu era problema mea). Diferenta e ca eu eram studenta la drept si stiam pe de o parte ce regim are inchirierea si pe de alta parte cum sa fac un contract care sa aiba macar cateva elemente minime pentru certitudinea mea. De doua ori am plecat de buna-voie, fie gasisem ceva mai bun, fie ma mutam in alta tara. A treia oara mi-a zis proprietara ca intentioneaza sa vanda in cateva luni, si sa ii spun eu cand pot sa ma mut. Doar prima data a iesit cu scandal, si desi voiam sa ma mut oricum (ca stateam cu inca doua fiinte pe care nu le mai suportam) i-am aratat omului ca n-are ce sa faca, nici daca se da cu curu de pamant. A venit cu politia, a zbierat, a cerut sa ne dea aia amenda ca nu avem mutatie, si ce crezi? Au plecat asa cum au venit, nici amenda n-am luat pentru ca le-am spus ca nu am mutatie pentru ca nenorocitu nu a vrut sa recunoasca faptul ca ia niste bani la negru (draci, putea sa zica ca-i pe gratis). Sa vezi ce frumos si-a luat talpasita cand tocmai politistii l-au luat pe el la intrebari despre evaziunea fiscala. Iar asta se intampla acum multi ani, cum ziceam nu e ceva nou. Trebuie doar sa stii ca poti.

          • A. says:

            Tre sa limitezi numarul de niveluri la comentarii subordonate, nici ca se mai intelege ce-am scris pe acest 1 cm latime :)

          • Cris says:

            Stiu sigur de la un administator de bloc (din Timisoara) ca exista o lege a inchirierii locuintelor si chiar cind nu exista un contract ferm intre chirias si proprietar, chiriasul nu mai poate fi “mazilit” asa usor. Intereseaza-te despre aceasta lege, incheie neaparat un contract cu proprietarul si nu arunca banii pe geam mai ales ca nu vrei asta. Venirea unui copil aduce mult stress privind problema locativa. Dar vorba unui clasic in viata:” ce, nu s-au mai nascut copii la bloc sau in chirie?”
            O sa gasesti proprietar sa vrea sa faca contract pt ca ii da si lui siguranta: daca ai contract si chiriasul are obligatiile lui iar daca face vreo tarasenie e bun de plata, poate fi dat in judecata si proprietarul nu ramine cu buza umflata daca chiriasul fuge in munti intr-o dimineata cetoasa cind nu-l vede si nu-l stie nimeni.
            Bafta si nu cumpara ziduri mai ales in aceasta perioada f. tulbure.

          • A. says:

            Se cheama Codul civil. Inainte era in legea 114/1996.

  5. Baby says:

    “Pentru mine este evident ca din punct de vedere economic cumpararea unei locuinte este o idee proasta. Atat de proasta, incat mi-e ciuda ca sunt totusi nevoit sa-mi cumpar o locuinta, pentru ca in Romania nu stii cand te poate da afara proprietarul de la care inchiriezi. Daca as locui intr-o alta tara, nici nu m-as gandi sa cumpar, as sta doar in chirie – am si avantajul ca daca nu-mi mai convine zona sau locuinta dupa cativa ani, ma mut instant, mai aproape de scarbici sau de scoala copilului, ca e important sa pierd cat mai putin timp pe drum.”

    Ai mare dreptate. Insa tocmai asta este problema…ca la noi nu stii cand vrea proprietarul sa vanda, sau sa te dea afara ca i-a venit copilul din strainatate si are nevoie de apart…sau a gasit pe altcineva care ii da mai multi bani.
    Am auzit pe la colege (ca eu nu am experienta chirii prea mare inca), proprietari care ziceau ca daca scade euro, o sa ii mareasca chiria, ca nah…cand ii transforma in lei nu-i mai convine sa ia bani mai putini. Dar cand a crescut euro, crezi ca a mai miscorat chiria? normal ca nu. Din motivul asta nici nu voia chiria in lei, ci in euro…cand scade euro, marim chiria, cand creste se mareste singura… Proprietarul castiga mereu.
    Sau cand cresc chiriile pe piata imediat ti-o mareste, dar cand scad…stai si negociezi sa mai scada si el din chirie… si o va face doar daca nu gaseste pe nimeni sa dea mai mult, ca daca nu-i convine lui, ii e usor sa spuna ” de maine-poimaine pleci”…dar tu daca nu ti-ai gasit inca in alta parte, mai ai si un job care te solicita si n-ai timp sa te duci sa vizitezi prea multe apartamente, nu dispui nici de prea multi bani ca sa platesti inca un avans + agentia…eventual mai ai si niste mobila stransa care trebuie s-o muti, pe langa sacii de haine si lucruri…tie ti-e de 200ori mai greu decat proprietarului sa-ti zica “nu-i convine, pleci de maine”
    Cam asta ar fi motivul pentru care in Romania preferi sa ai casa ta…macar stii ca nu te da nimeni afara cand ti-e lumea mai draga.

  6. Cris says:

    de acord cu tine din punct de vedere economic. cand cumperi, referindu-ne la bani nu ai cum sa castigi. doar daca vorba ta ai toti banii sau ti-i da cineva cadou.
    dar, ce faci cu stabilitatea inchirierii, ce faci cu buletinul, ce faci cu adresa permanenta si eu am stat in chirie si nu mi-a facut nimeni buletin.
    eu daca as avea la 50 de ani atatia bani cat calculezi tu ca ai avea, mi-as trai viata, o casuta retrasa, vacante si as plati scoala copilului.

  7. Consoarta says:

    Eu am fost data afara din chirie de 5 ori (cu preaviz de 2-3 zile), nu pentru c-as fi gresit cu ceva, ci pentru ca:
    1. Proprietarul a decis brusc ca vrea sa se imbogateasca, asa ca a marit chiria de la 80 de dolari la 150 de euro, in conditiile in care eu cistigam 200 de euro cu totul.
    2. Proprietarul a decis sa vinda.
    3. Proprietarului i s-a intors fiica din Germania si n-avea unde sa stea.
    4. Proprietarul a divortat si n-avea unde sa stea.
    5. Proprietarul mi-a dat sa aleg intre a imparti casa cu el in weekenduri cind nevasta pleca la bunici cu copiii si a pleca a doua zi.

    Uneori am avut contract, alteori nu. Cert e ca a trebuit sa plec de fiecare data. Am dormit pe la prieteni, in masina, ba chiar si in Gara de Nord o noapte.

    E greu in chirie cind proprietarii nu-s oameni. Si din experienta mea, majoritatea nus.

    Cu toate astea, bun calcul, curat ca lacrima, pe mine m-ai convins, raminem in mansarda!

    • Zazuza says:

      si asta pentru ca in general proprietarii sunt ghertoi imbogatiti peste noapte, care mai fac un mizilic si din inchirieri acuma :(

      • A. says:

        De ce sa nu recunoastem – daca toata lumea si-ar sti drepturile, chestii de genu asta nu s-ar mai intampla.

        • Consoarta says:

          Din pacate, proprietarii peste care am dat eu n-au vrut contracte de niciun fel, asa ca nici macar de alea 30 de zile n-am beneficiat. E drept ca nu mi-a trecut in cap ca ma poate scoate de acolo doar cu executor judecatoresc, atita vreme cit eu n-am nici un act sa dovedeasca, ca eu chiar locuiesc acolo sau ca ii platesc ceva. De fapt, nici acum nu cred ca se si intimpla asta. Cred ca omu te da afara, si tu iti cauti altceva si pleci.

          • A. says:

            Nu are cum sa te dea afara, tocmai asta e frumusetea! Politia vine si nu are ce sa faca, ei nu actioneaza decat in baza unui titlu executoriu, altfel te roaga, tu poti sa refuzi si cu asta basta. Come on, people, bine ca stiu tiganii din centrul vechi ca nu pot fi evacuati si voi va impresionati mai ceva ca niste domnisoare, zau acuma!

          • A. says:

            Si daca nu ma crezi, iete:
            “Art. 1.831 – Evacuarea chiriaşului
            (1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, evacuarea chiriaşului se face în baza unei hotărâri judecătoreşti.
            (2) Chiriaşul este obligat la plata chiriei prevăzute în contract până la data eliberării efective a locuinţei, precum şi la repararea prejudiciilor de orice natură cauzate locatorului până la acea dată.”

    • Cris says:

      Chiria nu se mareste dupa bunul plac al proprietarului si cred ca trebuie sa fie legislatie in Romania care sa reglementeze asta. In alte tari chiria se mareste anual si e corelata cu rata inflatiei. Nu vine nimeni sa-ti mareasca chiria cu 25-30-50% atita timp cit nu a fost inflatie sau rata inflatiei a fost f. mica.

      • A. says:

        Pai chiria e parte dintr-un contract, iar contractele nu se modifica unilateral decat daca ai convenit asta chiar in contractul ala. Deci da, exista lege care reglementeaza ceea ce zici tu. Problema e ca tocmai chiriasii accepta, in special pentru faptul ca sunt prost informati si cred ca pot fi dati afara. Inclusiv in legea care se aplica inainte de 1 octombrie 2011, anume legea locuintei 114/1996, scria cat se poate de clar ca evacuarea chiriasului se face doar cu hotarare judecatoreasca (art. 25 mai exact), iar proprietarul nu avea niciun drept sa inceteze unilateral contractul. Dar na, mai greu in Romania cu sustinerea drepturilor, si ma tem ca nici macar 50 de ani de democratie nu ne vor trezi din “daca-mi spune cineva, bine, daca nu, bine” aka nevoia de tatuc…

  8. roxana says:

    Americanu cumpara casa ieftina, care de cele mai multe ori nu e din betoane, isi inchiriaza o masina, urca cutiile cu stuff in ea si go , schimba orice pt job, viata, lifestyle, pleaca acolo unde sunt banii sau acolo unde vrea sa isi dezvolte pasiunile.
    La noi e mai greu, totul tine de educatia mostenita, de frica si etc.. treburi psiho-sociologice explicabile, pe care nu avem timp sa le analizam. Stam langa glie, langa familie, nu schimbam nimic, respectam tipare si formule vechi, nu folosim cea mai importanta resursa si anume informatia , care acum este accesibila oricui, acceptam tot.

    Parerea mea este ca suntem ca si popor niste oameni la “locul lor” si aici vom ramane. Din pacate cred ca nu avem personalitate si habar nu avem de autoeducare.

  9. Marius says:

    Am nevoie de un favor: iti dau numarul de telefon si adresa (am sentimentul ca mai ai treaba pe la Piatra-Neamt, daca nu inseamna ca te-am confundat) sa ii explici si mamei. Eu i-am explicat cam acelasi lucru, dar ea tot nelinistita e. :) Poate ai tu mai mult succes. ;))

    • :))
      nu stiu ce sanse de succes am in situatia asta cu mamele, ca nici pe a mea nu sunt sigur ca am convins-o, dupa ce ii explic ea nu mai zice decat “bine, daca zici tu, stii tu mai bine” dar e clar ca tot neconvinsa este.
      chestiile astea le-au intrat demult si adanc in cap parintilor nostri, nu cred ca se mai poate face ceva acolo. eu sper ca macar se mai poate face ceva pentru oamenii tineri, de explic oricand am ocazia chestiile de mai sus.

  10. Ema says:

    “Am calculat ca schimbi toate electrocasnicele si toata mobila la fiecare 5 ani si ca renovezi major cam tot de 3 ori in 20 de ani, plus taxe pe proprietate, reparatii, fond de rulment – exclud prima renovare si dotarea initiala a apartamentului). Adica in 3 masini de spalat bagi cam 750 de euro, in 3 frigidere vreo 1,500, in 3 aragazuri cam 750, in mobile cam 6,000 si in renovari vreo 4,000, pentru un total de 12K-13K la care se mai adauga si impozite si asigurarea locuintei si asigurare de viata pentru credit si cine mai stie ce (50euro /an)”

    Personal, nu cunosc pe nimeni care sa isi schimbe la fiecare 5 ani electrocasnicele si mobila, dar poate am eu ghinion…

    • pai uite, postatorul de mai jos zice ca durata medie de utilizare este de 5 ani.
      si cam asa este. sigur, poti sa le tii si mai mult, dar macar 1 data in 20 de ani eu zic ca le schimbi, ca nu le mai tii cat le-a tinut mama.

      ma rog, daca tu zici ca tii electrocasnicele semnificativ mai mult, mai scade te rog 5000 de euro sau cat vine din calculul meu si o sa vezi ca obtii o diferenta nesemnificativa fata de calculele mele initiale.

  11. zaqk says:

    As dori sa vad un apartament de 3 camere, inchiriat cu 500 de euro/ luna, cu aparatura electrocasnica aflata macar in durata medie de utilizare a lor, recomandata de producator (cam 5 ani mai nou) si cu faianta si gresie montata pe cand nu mai era la moda albastrul comunist cu care ne blagoslovea partidul.
    Acum astept un raspuns de la un prieten sa imi explice el cum e in Germania cu inchiriatul (vine cu mobila, cu aparatura electrocasnica etc) si cat de mult sare pretul la asta!

    • Zazuza says:

      uf. uite, in Viena preturile merg, in functie de district si de suprafata apartamentului, de la 12,30 eur/mp pana la 21,08 eur/mp. asta e o statistica din mai anul asta. dincolo de asta, mai e o chestiune interesanta in Austria, si anume ca trebuie sa te cam lupti sa gasesti ceva de inchiriat, pentru ca aici nu s-a construit ca in Romania si nu sunt apartamente de inchiriat cu tona… in plus, inca o data, conditiile de inchiriere sunt foarte bine stabilite si niciuna dintre parti nu prea poate sa calce in strachini. de exemplu, tu, in calitate de chirias trebuie sa iti cam convingi proprietarul ca meriti sa stai in casa aia :D, iar proprietarul trebuie sa iasa si el la inaintare cu o casa bine pusa la punct, ca nu merge ca in RO sa ceri o caruta de bani pe un apartament, vorba ta, zugravit in “albastrul comunist cu care ne blagoslovea partidul” (mi-a placut asta :D) .

      • zaqk says:

        Zazuza, asta e cosmarul meu cel mai mare, “albastrul comunist” cu care am stat in casa vreun an jumate pana l-am dat jos!
        Ideea e asa: calculele autorului par a fi bune, numai ca o casa care costa 100 000 de euro nu stiu daca se inchiriaza cu 500, mobilat si utilat, in conditii bune (cum ziceai tu, proprietarul trebuie sa iasa la inaintare cu o casa bine pusa la punct).
        In Timisoara cineva se lauda acum ceva vreme (2-3 ani) ca sta in un ap mobilat si utilat modern, cu toate cele noi si da NUMAI 500 de euro, doamnelor si domnilor, NUMAI 500 de euro!
        Apoi am aflat ca apartamentul era de fapt o garsoniera.

    • adica zici ca 500 de euro este mult pentru un astfel de apartament?

      pai uite, eu de ex chiar aseara am vizitat niste prieteni care s-au mutat recent intr-un astfel de apartament, care arata foarte bine si are tot in afara de tv (adica ma rog, are un tv mic), si platesc 450 de euro.

      pentru alte preturi te rog sa arunci un ochi aici:
      http://www.anuntul.ro/index.php?menu=search&query=tineretului&RubricaID=13&SubrubricaID=20&pret_min=&pret_max=&Valuta=EUR&x=50&y=9

      chirii intre 300 si 550, intr-o zona decenta (Tineretului)

      iar pentru preturile de vanzare la aceleasi apartamente din tineretului, vezi aici
      http://www.anuntul.ro/index.php?menu=search&query=tineretului&RubricaID=1&SubrubricaID=5&pret_min=&pret_max=&Valuta=EUR&x=52&y=11

      cele mai multe preturi sunt intre 80 si 100 de mii (dar nici chiria nu e 500, ci mai mica)

      deci eu cred ca calculele mele sunt corecte

      • zaqk says:

        Asta depinde de ce inseamna ca “arata foarte bine”. Intervin gusturile. Eu nu as considera un ap care arata foarte bine a fi cel care are inca gresia si faianta din constructie (au ei ele o durata de utilizare!) sau parchetul cu gauri intre sa pierzi portofelul respectiv usa la intrare din pal-ul nenorocit sau tavanul cu turturi (chiar daca sunt curati!)

        • “foarte bine” inseamna ca apartamentul in cauza avea parchet de bambus, de exemplu. era un apartament complet renovat, recent, cu finisaje de calitate, spre lux, termopane, usi de lemn, sanitare, gresie si ce mai vrei tu.
          cand am zis “foarte bine” nu m-am referit la gusturi, adica albastru in loc de verde, ci m-am referit la calitatea materialelor si la vechimea lor.

          • zaqk says:

            Atunci calculele par a fi bune.

          • zaqk says:

            Deci in 500 de euro, proprietarul este multumit si are si din ce sa acopere eventualele reparatii, impozite, taxe, cotizari la fondul comun al blocului etc?

          • dar tu nu ai stat niciodata in chirie in bucuresti? :)
            contract nu se face, ca nu se face, tocmai asta e problema. daca s-ar face, chiria ar fi cu 16% mai mare (impozit).
            reparatiile le face tot timpul proprietarul, sau daca nu, atunci in mod normal le scazi dintr-o chirie.
            cotizarile la fondul comun le plateste chiriasul si la sfarsitul chiriei isi ia banii inapoi de la asociatie – eu asa am facut.

            cat doamne-iarta-ma sa fie chiria la un apart de 3 camere intr-o zona nici centrala, dar nici in drumul taberei? 800 de euro? cat? uita-te pe http://www.anuntul.ro si la alte zone, daca esti curios. eu zic ca 500 de euro este un pret bun.

          • zaqk says:

            Deci discutam de chestii la negru. Ziceai ca singurul motiv pentru care iti cumperi casa ta e ca nu esti protejat ca si chirias.
            Sa presupunem ca ai fi protejat. Facem lucrurile albe atunci: impozit si CASS . Una peste alta mai pui un 20-25% la pretul respectiv, deci ajungi la 632-666 de euro pe luna chiria, ca omul are de platit taxe si impozite.
            Am mai uitat ceva?

          • pai nu se plateste CAS, ca nu e vorba de venit din munca aici.
            se plateste doar impozit pe venituri din inchiriere, adica 16%.
            caz in care chiria din exemplul meu ajunge riguros egala cu rata (500/0.84=595), nu mai mare.

          • A. says:

            Impozitul e 16%, dar proprietarul are dreptul la o deducere de 25%, deci nu e 16% din 100%, ci 16% din 75%, care da 12%.

          • Asa este, uitasem de deducere. Merci.

          • zaqk says:

            Sau merge pe Prima casa (e posibil, pt ca daca se cauta chirie, se poate presupune ca nu este nici o alta proprietate) si atunci discutam de un dae de 6% (cam asa are BCR-ul, din cate tin eu minte, poti si mai mic la BRD) si atunci avem o rata de 540 de euro. Plus ca e o dobanda mai mica decat in general si mult mai stabila, fara comisioane ascunse si alte alea.

          • prima casa are plafon 60K, deci nu merge in cazul meu, ca mie imi trebuie cel putin 3 camere.
            apoi, daca vorbim de 60K vorbim de garsoniera sau 2 camere, la care si chiria, nu numai rata, este mai mica.

          • zaqk says:

            66500 conform ultimelor reglementari, daca autorizatia de construire este dupa aprilie 2010. Dar discutia era despre un om care are pus de-o parte 50 k, deci 40 ar folosi pentru a acoperi diferenta (si se gasesc si la mai putin de 100 k, dupa cum mi-ai aratat pe link-urile respective) deci aportul propriu va fi mai mic.

  12. cristina says:

    am aceeasi parere ca tine
    noi am hotarat sa locuim cu chirie cativa ani pana ne vom hotara daca plecam din Bucuresti sau nu (noi fiind amandoi bucuresteni, dar visam sa locuim intr-un oras gen Sibiu, Brasov, etc.)
    avem doar un an experienta la stat cu chirie, dar pana acum nu am avut probleme ( am profitat din plin de avantajul ca aveam unde sta si nu eram presati de nimic, asa ca am cautam aproape 6 luni pana am gasit un apartament care sa ne placa, cu proprietari cu care sa te poti intelege, iar chiria am negociat-o in lei); cu aceasta ocazie am descoperit ca daca vrei sa cumperi un apartament ar fi bine sa poti locui o perioada cu chirie acolo, doar asa poti sa descoperi defectele ascunse si eventualii vecini problema ( de exemplu vecinu de vis-a-vis m-a facut sa vreau in primavara sa-mi incerc norocul in alta parte)
    in situatia voastra de ce nu incercati si varianta 3 : sa gasesti un loc bun unde sa stai cu chirie 3-5 ani si intre timp poate cumperi un teren pe care sa construiesti o casa asa cum iti doresti

  13. rotehund says:

    Sunt doua aspecte neluate in calcul sau doar atinse in viteza in articol precum si in comentariile de pana acum:
    1. Pensia: in tarile din Vest omul isi permite (sau isi permitea pana la criza asta) sa traiasca pe la acelasi nivel si cand iese la pensie… deci continua cu chiria acelui apartament sau cel mult se muta undeva un pic mai ieftin. In Romania este cvasi-imposibil sa faci asa ceva… romanul nu economiseste bani si nu toata lumea are o cocioaba la tara unde sa se mute la batranete. De la un salariu de 40mil ajungi la o pensie de 15mil… de unde sa mai platesti 20mil pe chirie?
    2. Problemele proprietar-chirias sunt generate in buna parte asa cum s-a spus de proprietar, dar nu uitati si de cele generate de chirias: nu plateste la timp, pleaca inainte de termen, face varza apartamentul… ca asa este romanu’, necivilizat de ambele parti.

    Eu sunt in situatia de proprietar in RO si chirias in DE. Intr-un an, deja sunt la al doilea chirias… timp si bani pierduti, cauta, contract la Administratia Financiara etc. Si inca sunt norocos.. am cunoscuti care au schimbat 4-5 chiriasi in 2 ani.
    Aici lucrurile sunt mai civilizate insa mult mai scumpe. Am semnat un contract pe perioada nedeterminata cu termen de preaviz de 3 luni de ambele parti. Apartamentul a fost renovat, dar gol, am cumparat totul in afara de bucatarie. Platesc automat din cont chiria, nu am treaba cu proprietarul, ne-am vazut doar la semnarea contractului. Se cumpara si aici case, dar cred ca mai putin din credite… Daca ai bani cumperi, daca nu stai cu chirie. Asta nu e decat o presupunere totusi :)

    • salut si merci de opinie si de informatii.
      referitor la primul punct, sa nu uitam de cei 50K de euro care in 20 de ani se transforma in 100K – din banii astia va plati omul nostru chirie pana la moarte.

      plus ca dupa 20 de ani se muta si el intr-un apartament mai mic, ca nu mai are nevoie de 3 camere, intrucat copilul o sa-si ia si el zborul.

      • rotehund says:

        parerea mea? din pacate si din experienta proprie: cand se strang 25K, romanul isi ia masina de 30k … exceptiile sunt exceptii, restul vor ajunge la batranete sa ceara bani de la stat… trist, dar foarte adevarat

  14. Cat says:

    Interesanta discutia. Intr-adevar, a inchiria este mult mai bine decat a luat un apartament pe credit (desi eu tocmai asta NU am facut). Dovada o reprezinta ‘cultura’ vestica, unde se sta in chirie si doar cei ce cumpara cu banii jos achizitioneaza case. Incet-incet se va ajunge si la noi la aceeasi stare de fapt.
    Desi aveti dreptate in legatura cu probleme provocate atat de proprietar, cat si de chirias, acestea vor dispare in timp, pe masura ce mai multa lumea va inchiria si va dori ‘liniste’ pentru ca reglementarile legale vor fi cunoscute. Momentan se inchiriaza haotic, pt ceva bani la negru, insa incepe sa se formeze o piata a inchirierilor unde proprietarii detin mai multe locuinte pe care le inchiriaza – acestia nu au niciun interes ca chiriasii sa le provoace distrugeri sau sa plece cand vor, asa ca vor incheia contracte. Iar chiriasii care vor liniste vor alege acesti proprietari. Doar ca va mai dura…
    Legat de dorinta romanului de a avea casa: ati mentionat parintii, insa nimeni nu a articulat motivul real: majoritatea romanilor au ‘primit’ locuinta de la stat, pe vremea comunistilor. Desi era relativ greu sa cumperi o locuinta, statul asigura tuturor una. Cei care si-au permis le-au cumparat de atunci cu credite de bun simt si pe termene scurte – sa nu uitam ca locul de munca si salariul erau extrem de stabile, iar ceilalti le-au cumparat pe nimica toata dupa Revolutie. Parintii mei efectiv nu pot cuprinde cu mintea ce inseamna sa ai credit pe 35 de ani, timp in care nu ai siguranta locului de munca ! Revenind la parinti: in perioada comunista s-au construit orase intregi doar pentru a sustine industria (vezi Navodari), orase populate cu oameni de la tara. Marea majoritate a batranilor din marile orase au fost adusi la oras de la tara si inca au mentalitati rurale (si pretentii urbane). Iar la tara nu se inchiriaza case, ca nu se obisnuieste, se construiesc. De aici si mentalitatea ‘sa ai tu locusorul tau’. Spre exemplu, bunicul meu, om cu 4 clase, a construit 5 case, din care 4 pentru el (s-a tot mutat, de nevoie, si a abandonat casa veche) si una pentru un fiu.

  15. Mariee says:

    Eu zic ca merita sa iei un apartament daca ai si in fata un X6 luat in leasing,in fata unei case de tip cutie de chibrituri comunista :D. Din pacate toti cunoscutii mei nu au inteles punctul asta de vedere pe care l-am expus, la fel cum batrani cu pensii 300-400E locuiesc in apartamente daruite de stat dupa 90.

  16. Candice Dragota says:

    Intr-un fel ai dreptate, insa depinde si cum analizezi situatia.Cei de afara nici nu se gandesc sa devina proprietari.Sora sotului meu sta in Germania de peste 20 de ani cu chirie.Acum insa are 43 si se gandeste ca mai bine ar fi cumparat ceva decat sa stea cu chirie.Deoarece acum deja ar fi terminat creditul si n-ar mai fi fost nevoita sa plateasca chirie.Insa la noi in tara este o situatie particulara pentru ca dupa revolutie au avut prilejul foarte multi chiriasi sa devina proprietari.Astfel, majoritatea pensionarilor de azi isi pot permite sa traiasca cat de cat.Nu stiu cum ar fi putut altfel sa-si permita o chirie din pensiile de profesor de exemplu (aproximativ 200 euro).Multi se gandesc si ce vor face la batranete si daca vor mai putea plati o chirie si daca nu cumva e mai avantajos sa-si ia o proprietate din timp.Am auzit de-a lungul timpului pareri pro si contra.Nici pana acum nu stiu care ar fi decizia corecta.

    • pai cred ca depinde de moment; la ora actuala eu zic ca lucrurile stau cum am zis; insa pana in anii 2000 – 2002 merita sa cumperi, adica ai fi facut o miscare foarte buna daca ai fi cumparat
      totul este o chestiune de pret, nu am nimic cu statutul de proprietar, doar ca spun ca nu trebuie urmarit sa obtinem acest statut cu orice pret

  17. Catalin says:

    Aproape adevarat articolul dar care este acel Gigel care poate strange cash 50k euro?!?

  18. Roxana says:

    Eu nu prea imi doresc casa mea. Nu am facut eu calcule din astea insa dintotdeauna mi-am dorit sa imi investesc economiile. Si asa am facut si tot asa voi face.

  19. zaqk says:

    Ceea ce nu ai luat in calcul este inflatia.
    Ca exemplu: un dolar din 1990 reprezinta 2.86 dolari astazi, la o inflatie anuala de 3.45%.
    Euro a avut, din 1999 pana acum, o inflatie anuala medie as zice situata intre 2 si 3%.
    Ceea ce inseamna ca, la sfarsitul perioadei de 30 de ani (cand sa zicem ca ai da copilului cei 50 k pastrati) ii dai echivalentul TOT a 50 k euro, asta neluand in calcul perioade inflationiste galopante, crize si alte neplaceri de genul respectiv. De exemplu: in 1990 daca aveai 100000 de lei iti cuparai un apartament. Prin tranzitie, 20 de ani mai tarziu iti iei 2 litri si ceva de lapte (daca i-ai fi pastrat in banca!)

    • da, asa este, nu am luat inflatia in calcul in mod explicit, pentru ca as fi complicat foarte mult lucrurile si pentru ca as fi introdus o incertitudine maxima in toate calculele (adica nimeni nu stie ce o sa fie, pe scurt)

      atentie, calculul de mai sus este valabil acum, nu am sustinut nicaieri ca a fost valabil intotdeauna sau ca va fi si de acum inainte; de exemplu, daca pana in anii 2,000 cumparai cat de multe apartamente puteai, pe credit, acum erai un om bogat

      insa: inflatia sa zicem ca va fi 2%, ok; dar dobanda nominala de obicei este peste inflatie si o rata reala de dobanda (=nominal-inflatie) de 2-3% este considerata a fi norma; in RON acum rata reala a dobanzii este undeva pe la 3%, desi admit ca in trecut a fost si mai mica
      desi poti sa investesti banii si in altceva decat depozite bancare, cu un randament mai mare etc

      sunt multe incertitudini aici;

      apoi: cum va afecta inflatia pretul de revanzare al imobilului? in scenariul tau foarte dur in care timp de 20 de ani inflatia erodeaza complet dobanda, randamentul, inseamna ca populatia va saraci considerabil, deci cerere pentru piata imobiliara = ioc. asa ca ne putem astepta ca un apartament sa revina la preturire dinainte de 2000, deci 15,000 de euro un apartament.

      cum arata calculul in situatia asta – nu grozav, este?
      in plus, si cheltuielile legate de proprietate vor creste din cauza inflatiei, si impozitele si asa mai departe.

      deci complicam lucrurile foarte mult. eu zic ca acest calcul merita luat in considerare, macar ca si exercitiu de gandire. daca ai alte opinii despre ce o sa se intample, foarte bine, ideea este ca un astfel de calcul trebuie facut.

      • zaqk says:

        Calculul e valabil acum, dar o decizie de genul te afecteaza pentru 20-30 de ani. Din punctul meu de vedere, un astfel de calcul este periculos pentru ca te face sa ai o perspectiva limitata asupra situatiei si sa iei decizii care nu sunt deloc cele mai bune.
        Daca, in comparatie, spuneai de faptul ca banii aia ii investesti (actiuni, obligatiuni, aur etc) puteai face o analiza, o previzionare despre cum se va intampla in viitor bazandu-te pe prezent. Un randament mediu al investitiei respective iti va arata daca ai sau nu dreptate cand inchiriezi si aia 50k ii investesti. Dpdv asa am facut eu introducand in calcul inflatia (normala, fara nici o criza!)
        Luam calculul tau: pentru 5000 de euro pus la 3.5% timp de 20 de ani, rezulta o dublare a banilor (lipsesc 52 de euro). Luand in calcul inflatia, inseamna ca dupa 20 de ani nu ai facut nimic, ba chiar ai pierdut. Ai castigat in numar, dar in valoare ai pierdut mai mult decat credeai ca este posibil.
        Ceea ce vreau sa spun eu este ca daca tot vrei sa faci un calcul, atunci fa-l corespunzator, tinand cont de toti factorii la indemana. Prezinta situatia ca atare, nu stii cine te citeste si ia o decizie influentat fiind de scriitura ta. Depozitul bancar nu este alternativa pe termen lung, este o solutie pe timp de criza cand orice alte proprietati (mobile sau imobile) au o valoare volatila, deci o solutie pe termen scurt.

        Asa ar putea fiecare sa ia o decizie corecta nu sub impactul emotional al unor cifre aruncate pe fereastra, ca sa sune bine.

        • calculul este valabil acum pentru urmatorii 20 de ani, pe baza informatiilor disponibile acum. oricand vorbesti despre viitor vorbesti prostii, pentru ca nu stii ce se va intampla.

          tu ai adaugat un element nou in ecuatie (inflatia) dar nu ai spus nimic despre ce se va intampla cu piata imobiliara.

          acel procent de 3.5%, dupa parerea ta, inseamna cel putin 1.5% castig real, adica 50K se fac 67K in termeni reali, dupa 20 de ani.

          daca tot judecam in termeni reali, hai sa aplicam asta si celor 70K rezultati din vanzarea imobilului. peste 20%, la o inflatie medie de 2% pe an, cei 70K din viitor vor valora in termeni reali 47K.
          deci o diferenta importanta (de aprox 50% tot exista)

          bun, sa mai includem in ecuatie si criza. toata lumea va saraci, iar creditul va deveni din ce in ce mai greu de accesat. eu ma astept ca preturile sa scada cu 50% in urmatorii 3 ani;

          un raport normal intre pretul unei case si venitul mediu disponibil zic unii ca ar fi pe la 5, hai sa zicem maxim 10. adica la un salariu mediu net de 1500 lei, adica 350 eur, venitul disponibil sa zicem ca este 70%, deci anual la 2 persoane inseamna 5880 de euro, deci o casa ar trebui sa coste intre 30K si 60K; dupa 20 de ani, probabil din ea mai ramane maxim 70%, deci cost de vanzare de 40K

          mai scade din asta si inflatia, si o sa vezi ca ajungi, in termini reali, ca apartamentul sa valoreze pe undeva pe la 30K euro

          fata de 67K pe care ii obtii din dobanda REALA

          nu e asa cum zici, imi pare rau

          • zaqk says:

            Prostie ar fi sa estimezi un apartament care acum costa 100 k ca in 20 de ani va costa 70 k. Nicaieri nu s-a intamplat asa ceva. De ex, in februarie 90 dolarul facea 21 de lei Asta insemna ca un ap de 2 camere cu 100 000 lei cum au luat ai mei in rate era 4700 in dolari. Acum, 20 de ani mai tarziu, costa vreo 30 000 de euro (oras mic, asta e). Am si un exemplu din Bucuresti: ap cu o camera luat in 2002 cu 9700 de dolari acum este estimat la cat? (zi tu, ca eu am gasit ceva care in poze arata rau de tot si proprietarul cere 40 k).
            Ca atare concluzia e ca in timp pretul nu poate sa scada (decat daca discutam de deficiente majore ale cladirii, desi si acolo vezi cu cat se vand apartamentele in imobile vechi).
            Asadar calcului tau se bazeaza pe elemente pe care le-ai omis (ca nu iti convin si nu iti iese calculul in favoarea ta) si pe ignorarea cu desavarsire a realitatilor.
            In concluzie: vorbesti nonsensuri!

  20. Cris says:

    la Prima Casa eu stiu ca e plafon de 60000, dar poti sa aduci contributie proprie mai mare. ceea ce nu e rau, mai ales daca iei o casa noua si nu investesti decat in mobile.
    eu am avut o garsoniera inchiriata cu 170 de eur, chiriasa s-a aratat interesata in a o cumpara, i-am vandut-o prin prima casa, iar rata pe care o plateste acum este de 87 de eur pe 25 de ani. eu zic ca e mai mult decat rezon, e adevarat ca nu va sta 25 de ani in ea, dar chiar si daca se va muta si o va inchiria tot e in castig.

    • pai daca rata a iesit mult mai mica decat chiria, atunci grozav. eu am folosit exemplul unui apartament de 3 camere, la care IN ACEST MOMENT, rata nu poate fi semnificativ mai mica decat chiria.

      • Cris says:

        la 3 camere nu stiu cum sta situatia, mai ales ca preturile sunt atat de diferite. sunt 3 camere cu 60000 si sunt 3 camere cu 200000 de exemplu orhideea gardens. depinde foarte mult.

        • pai da, am luat si eu un pret mediu, nici prea mare si nici prea mic. am vorbit de un apart de 3 camere, pentru ca o familie de 3 oameni nu poate locui intr-o garsoniera. adica poate locui, dar nu e grozav, vorbim aici de un minim de confort.

  21. pentru zaqk

    “Prostie ar fi sa estimezi un apartament care acum costa 100 k ca in 20 de ani va costa 70 k. Nicaieri nu s-a intamplat asa ceva. De ex, in februarie 90 dolarul facea 21 de lei Asta insemna ca un ap de 2 camere cu 100 000 lei cum au luat ai mei in rate era 4700 in dolari. Acum, 20 de ani mai tarziu, costa vreo 30 000 de euro (oras mic, asta e). ”

    pai bine nenisorule, de ce nu ai zis de la inceput ca tu esti unul dintre cei care nu a auzit inca de bula imobiliara si care crede ca ce s-a intamplat la noi in ultimii 5 ani este ceva normal si care va continua in viitor?
    daca ziceai de la inceput, economiseam o gramada de timp.

    daca tu crezi ca preturile cocioabelor comuniste vor creste cum au crescut in ultimii ani, foarte bine, zic sa iei credit acum si sa cumperi rapid, cat mai poti, ca la anul valoarea locuintelor se va dubla!

    credeam ca macar de criza mondiala care a pornit de la bula imobiliara din america tot a auzit, dar se pare ca nu. noi sa fim sanatosi. :)

  22. zaqk says:

    nenisorule, estimarile de care iti ziceam sunt de ACUM, dupa ce s-a dus bula la care faci tu referire.
    Si da, stiu, nu e placut sa vina un strain sa iti indice gaurile in rationamentul tau, dar, get over it, shit happens!
    Mai pune mana pe o carte, mai studiaza trend-urile etc si dupa aia mai discutam. Cu calcule scoase din putul gandirii in timp ce stai pe buda nu iesi la capat!

    • Bine, bine, bula s-a terminat, e cum zici tu. De ce tre sa ne enervam? e doar o diferenta de opinie. eu zic ca inca nu s-a corectat si ca inflatii de 300% anual ca in anii ’90 nu mai vedem. Dar daca tu crezi altfel, ok.

      • zaqk says:

        Ala era cazul extrem. Ti l-am prezentat pentru ca o criza prelungita, ca acum, ar putea genera astfel de situatii, mai ales tinand cont ca fundamentul crizei este, de fapt, unul emotional.
        Dar dincolo de astea, ideea ramane: daca faci o analiza, trebuie sa incluzi in ea absolut toate aspectele, si sa estimezi si riscul de a se intampla, pentru a fi in stare sa iei o decizie coerenta. Altfel e doar dupa ureche… ori acolo nici ciresele nu mai stau acum fara un plan bine pus la punct!

        • zaqk, e un pic exagerat sa spui ca fundamentul crizei actuale este unul emotional; te asigur ca nu este deloc asa, e un fundament cat se poate de real.
          bula imobiliara a avut un fundament emotional, ca orice bula; cand tu spui “preturile nu au cum sa scada in 20 de ani”, esti emotional.
          da-o incolo de treaba, este exact invers cand spui de emotional: singurul motiv pentru care berbecii romani s-au aruncat la cumparat cocioabe extrem de scumpe a fost exact frica de cresterea preturilor (emotia). Acest lucru s-a terminat.

          uite, am gasit un calculator pentru tine, joaca-te acolo sa vezi ce si cum, are si inflatie si tot; daca e bine sau rau sa inchiriezi, asta depinde crucial de pretul de vanzare al imobilului;
          seteaza corect toti parametrii, pune un pret de vanzare de 120 de mii, nu de 70 de mii cum am zis eu, si o sa vezi ca “buying is better than renting” doar dupa 20 de ani
          http://www.nytimes.com/interactive/business/buy-rent-calculator.html

          • zaqk says:

            Chirie: 400, cumparare: 120 000, avans 30% ( ca sa nu consumam toti aia 50k pe care ii are omul), dobanda 8% (ca sa acopere mai mult decat multumitor ratele de pe piata… desi nu stiu de ce ai lua un imprumut cu 8% daca ing-ul iti da, de exemplu, cu 6 si ceva), taqxe anuale pe proprietate 2% (ies 2400 de euro pe an, mai mult decat suficient, zic eu), closing cost de 4% (cred ca 4800 de euro acopera taxe notariale si altele generate de imprumut), costuri de renovare si intretinere cele predefinite, capital gains exclusion 0 (nu stiu care e legea la noi), 0 rata de asigurare pentru chirias, rate of return in investment 4% (mai mult decat depozitul tau), taxa de 16%, inflatie 3% (optimist pt romania, dar sa zicem), si dupa 14 ani e mai bine sa cumperi decat sa inchiriezi.
            Tinand cont ca traiesti mai mult de 14 ani (speram, nu?) si ca in primii astia ani esti ocupat cu cresterea urmasilor, eu zic ca merita. Dupa ce copii au facut 20 de ani, poti sa te gandesti la alte solutii, pana atunci ai economisit vreo 20 k.

  23. zaqk says:

    sa mai pui acolo si 0 la suma pe care proprietarul o acopera din costuri (energie, apa etc), cost of selling the house 0 (ca se platesc comisioanele de catre cumparator)

  24. cat ai pus valoare de revanzare dupa 20 de ani? sau, cu alte cuvinte, cat ai considerat procentul de crestere anuala a pretului locuintei? ca de valoarea asta depinde crucial rezultatul, dupa cum ziceam.
    doar sunt curios, nu mai intru in polemica pt ca nici nu mai am timp si m-am si plictisit un pic

  25. zaqk says:

    5%
    mi se pare rezonabil, dincolo de orice bula imobiliara. si da, stiu, e plictisitor cand ideile tale nu conving :)

    • 5% pe an??!!
      deci dupa 20 de ani tu vinzi apartamentul ala care costa acum 120K cu aproape 320K de euro?! un apartament care va avea 40 de ani?!
      uite de asta m-am plictisit, ca nu am cum sa ma lupt cu o asemenea parere in legatura piata imobiliara.

      in fine:
      si cu toate astea, iti rezulta ca doar dupa 14 ani e mai bine sa cumperi? mi se pare foarte ciudat, ma asteptam sa fie mai bine foarte repede. poate ai gresit ceva pe-acolo, la pretul asta tre sa fie mai bine din prima zi.

      in legatura cu asta: “e plictisitor cand ideile tale nu conving”

      aici este un blog unde eu scriu parerile mele; nu incerc sa conving pe nimeni, incerc doar sa fac trafic, sa ma distrez si eventual sa mai interactionez cu niste oameni; daca pot aduce si cate o idee noua in viata lor, ma bucur, dar nu asta este scopul meu principal, nu ma cred un detinator al adevarului cu o misiune divina de a-l raspandi.
      este foarte posibil sa gresesc in legatura cu orice scriu.
      intamplator, in cazul de fata consider in continuare ca nu gresesc. iar tu crezi ca gresesc. fiecaer sa-si faca propriile calcule, ce sa zic.
      zic s-o lasam asa si sa ne mai vedem si pe alte subiecte pe aici :)

      • zaqk says:

        Valoarea default este de 2%, pentru piata SUA. Am luat in calcul conditiile de la noi (de fapt, nu asa ai spus si tu la inceput, e valabil acum, la noi – ca de aia ai pus dobanzile care sunt etc) asa ca 5% mi se pare rezonabil. Si da, dupa toate astea imi iese ca dupa 14 ani e mai bines sa cumperi. Ti-am dat toate datele cum le-am bagat eu in grafic, si tot eu sunt cel care greseste, in timp ce aproximarile tale (care, in prima faza, au ignorat complet inflatia) sunt cele corecte? Hmmm, interesant.

        Consider ca gresesti neluand in calcul TOATE aspectele pentru ca asa iti este de folos tie.

  26. nu am pus dobanzile care sunt, am pus media pe urmatorii 20 de ani. acum dobanzile la depozite in lei sunt undeva pe la 6%, nu 3.5%

    dar sa lasam asta.

    deci, dupa parerea ta, in romanica, la anul, preturile la imobiliare vor creste cu 5%. si in 2013, tot cu 5%. si in urmatorii 5 ani, preturile vor creste fata de ziua de azi cu 27.63%

    eu, in schimb cred ca vor scadea cu 20%-30% doar in 2012.
    hai sa ne mai vedem peste 1 an pe aici sa vedem ce si cum, ce zici?

    pana la anul, eu chiar nu mai am ce sa spun pe tema asta.

    si la ce crezi ca-mi este de folos opinia pe care am scris-o pe aici? ca sa pacalesc lumea ca sunt destept?
    :)

    • zaqk says:

      Oamenii au o mare calitate/ defect: orgoliul. Orgoliul este cel care ne impinge sa actionam asa cum facem. Orgoliul de a fi formatori de opinie, orgoliul de a fi cei care lanseaza o idee si apoi sa vedem ca este confirmata (exact cum asa tu ma inviti sa vedem peste 1 an ce si cum, pentru ca atunci vei avea o mare bucurie cand iti este adeverita prezicerea sau, din contra, te-ai ascunde pt ca te-ai inselat). Asa ca de asta scrii. Pur si simplu. Daca nu ai avea vizitatori, comentarii, te-ai lasa repede de scris.

      Acum revenind la la cei 5% respectiv cei 20-30%. In conditiile de acum cand cerinta pentru locuinte este tot mai mare (presiunea demografica este in crestere) sa crezi ca preturile vor scadea in loc sa creasca este o urma de naivitate. Este vorba, pur si simplu, de cerere si de oferta.
      Criza nu va tine cat lumea, la un moment dat oamenii se vor obisnui cu ea si asta va fi, in sine, un sfarsit al ei. Deja se observa o eliberare la punga a oamenilor in general (s-au saturat). Cererea pentru locuinte va reveni. Sper ca fara o bula imobiliara (ar insemna ca nimeni nu a invatat nimic). De aceea spun ca va creste cu 5% pe an. Si vor creste si chiriile. Daca va fi cererea de locuinte mare, poate chiar mai mult de 5% cat am pus eu.

      PS. Faptul ca te referi la tara in care iti castigi traiul ca romanica este un element elocvent pentru izvorul parerii tale.

  27. felicitari, ai reusit sa ma enervezi.
    vorbesti de presiune demografica in crestere?! care presiune demografica in crestere? stai ca ies rezultatele recensamantului in curand, sa vezi acolo presiune demografica. in conditiile in care se vorbeste peste tot ca nu numai la noi, ci si in europa in general, populatia imbatraneste, tu-mi vorbesti de presiune demografica in crestere de parca ai trai pe alt continent. zau asa.

    cererea de locuinte.
    in primul rand ca ne intereseaza cererea solvabila de locuinte, ca daca eu vreau un palat asta nu intra in cadrul cererii pentru palate, ca eu nu-mi permit un palat. cererea solvabila trebuie sustinuta de creditare, iar aceasta o sa se reduca semnificativ incepand de anul, pentru ca bancile vor avea probleme foarte mari.

    tu in continuare ii dai ca s-a terminat bula si criza si ca oamenii nu stiu ce.
    eu iti dau o veste proasta: CRIZA DE-ABIA ACUM INCEPE

    utimul meu comentariu aici, ok?

  28. zaqk says:

    Populatia imbatraneste, inseamna ca locuinte care ar deveni vacante sunt ocupate mai mult timp de locatari, deci aia tineri (atatia, cati sunt) nu vor avea unde sa stea si nu vor gasi asa de simplu. Si indiferent de ce ar fi, muncitor necalificat sau om cu studii superioare, are nevoie de un loc unde sa stea. Si mai ales aia cu venituri mici se vor uita la locuintele vechi, ceausiste, cutiile de chibrituri, pentru ca nu isi vor permite din alea noi. Ei le vor cere.
    Zic de criza: da, bula s-a terminat. Criza inca nu. Mai vine un val. Asta nu inseamna ca oamenii nu s-au saturat de a trai ca in criza! Se obisnuiesc!

  29. anatati says:

    Păi de săturat, s-or fi săturat ei de trăit ca-n criză, nu zic, dar dacă nu au bani … trebuie să trăiască tot ca-n criză. Iar dacă totuşi nu trăiesc ca-n criză … înseamnă că au bani, deci nu e criză. Asta dacă mergem strict semantic să nu începeţi cu calcule economice, vă rog :))))))))))))))

  30. da, singura problema cu criza e ca nu era lumea obisnuita cu ea; odata ce ne obisnuim cu criza, e ok.

  31. zaqk says:

    Dupa cum ziceam, o componenta importanta a crizei este elementul emotional. Dar nu e lume priceputa si nici minte s-o priceapa.

  32. Pingback: Anul acesta ai dat mai multi bani pe produse sau pe experiente? « Alexandru Bleau – Training, Social Media, Networking

  33. Pingback: Linkuri de weekend

  34. Mr. W says:

    Foarte frumos argumentat, dar pleci de la o premiză… puerilă.
    Gigel ăla trebuie să fie nesperat de prost ca să aibă 50K EUR în bancă şi să mai rămână în România. Sau măcar dacă sămâne în ţară, să nu-şi deschidă o afacere cu banii ăia.
    Acuma serios… cum naiba să ai 50K EUR în bancă şi tot ce să faci cu ei e să dai avans la un apartament? Serios acum… să-mi explice careva, că eu nu pricep.
    Şi încă o întrebare: de unde au vgenit banii ăştia? De la Mătuşa Tamare? Au picat din cer? În articol scrie “i-a strâns”. De unde, frate, şi în câţi ani? Că dacă pune 500 EUR deoparte, chiriaş fiind deja (că deh, trebuie să stea şi Gigel ăsta undeva), înseamnă că omul face cel puţin mia de EUR pe lună, deci nu mai e Gigel, e “domnul corporatist Gigel”. Şi revenind… dacă a pus 500 EUR deoparte pe lună, asta înseamnă… vreo 8 ani şi ceva. Văleu.
    Păi dacă i-a luat 8 ani să pună 50K deoparte, să facă bine Gigel şi să mai pună 8 ani deoparte şi gata, îşi ia cu naii jos apartamentul visat. Problemă rezolvată.

    Liviu, te rog eu… hai cu premise reale, nu filmografie ;)

    • errrr…. eu cred ca premisa e cat se poate de reala… adica, gen, chiar eu cunosc lume care se afla in situatia asta.
      nu stiu ce sa zic, sunt curios care e afacerea aia pe care o incepi acum in Romania cu 50K de euro. sau cu 100K euro, poftim. nu cred ca e suficient.
      si da, ai dreptate, Gigel e un corporatist care asteapta un copil. unde sa plece? si mai ales, de ce sa plece? ca salariu decent are si aici, unde este toata viata lui.
      Gigel nu mai poate sa stranga inca 8 ani bani pt apartament ca ideea era ca nu prea e indicat sa stai in chirie cu copil mic. dar na.

      • Mr. W says:

        Un momento, por favor :)
        Avem aici încă mai multe premise… interesante.
        1. Sunt o căruţă de afaceri mici care pot porni cu mai puţin de 50.000 de EUR; exemple aleatorii: patiserie, cofetărie, fast-food, magazin alimentar, cabinet stomatologic, discotecă (club Session a avut o investiţie declarată de 100K EUR). Nu neapărat în Bucureşti.
        2. Cum adică “unde să plece” Gigel? Nu e lumea destul de largă? Nu îşi găseşte Gigel nişa? Îi place frigul, merge în Finlanda/Danemarca/Norvegia; îi place o climă mai blândă, Noua Zeelandă; preferă un loc mai exotic, avem Singapore, Taiwan, etc. Ştiu, Europa e de evitat, dar lumea nu începe şi nu se termină cu Europa.
        3. De ce să plece? Fiindcă un salariu decent nu înseamnă o viaţă ecentă. Înseamnă o viaţă stabilă financiar, dar salariul decent nu fac să dispară nesimţirea din ţară, gunoaiele de pe marginea drumului, rahaţii de pe mijlocul trotuarelor, gherţoii din trafic, etc., etc. dacă Gigel crede că e OK ca viitorul său copil să rişte să se înţepe în ace de seringă în locurile de joacă pentru copii, ei bine, eu ce pot să zic? Nu toată lumea îşi doreşte traiul civilizat pe care mi-l doresc eu :)
        4. Şi eu aştept copil (în 4 zile!) şi dacă aş avea 50K EUR nu aş mai fi fost (nici eu, nici familia) în ţară de mult. Am încercat să-mi fac viaţa mai bună şi am fost oprit de alţi români; m-am lămurit.
        5. Ubi bene, ibi patria; astfel, nu înţeleg ce vrei să spui prin “unde este toată viaţa lui”. Este vorba de părinţi? De prieteni? Dacă aceştia îl împiedică (indirect) pe Gigel să-şi găsească o viaţă mai bună… sincer, prefer să nu mai comentez. Că o dăm în diverse.
        6. N-are nicio treabă statul în chirie cu copilul mic. Asta e o idee fără bază; ba chiar din contră, pe termen lung ai flexibilitate mai mare dacă stai în chirie; vin vremuri mai grele, vă înghesuiţi cumva, temporar, într-o garsonieră şi cu asta basta. Dacă eşti la rată şi n-o plăteşti X luni, ajungi să te înghesui tot în garsonieră, dar nu mai ai nici ăia 50K EUR pe care îi aveai.
        Cunosc oameni care au stat în chirie toată viaţa (de la naştere şi până acum), şi n-au ieşit nici cu sechele, nici sociopaţi, nici frustraţi, nimic. Sunt oameni ca toţi oamenii. Pentru un copil (măcar până la vârsta adolescenţei), e irelevant dacă acea casă în care stă e “a lu’ mama şi tata” sau a altcuiva. E mai important să aibă o familie închegată şi să existe dragoste acolo.
        Din punct de vedere personal, îmi repugnă accentul ăsta care se pune pe disponibilitatea financiară, faptul că se presupune din start că va exista dragoste şi înţelegere, deci hai să ne concentrăm pe finanţe. Aşa s-a întâmplat şi în familia mea (cu părinţii) – a fost un teribil eşec.
        În fine… eu mi-am expus părerea :)

  35. si bine ai facut ca ti-ai expus parerea, zic :))
    hmm… nu stiu ce sa zic de afacerile alea. eu personal nu ma vad incepand o afacere cu patiserie acum. Trebuie mult curaj pe care eu nu il am. In afara de asta, am mari dubii in continuare in legatura cu afacerile astea incepute cu toti banii pe care de care dispune cineva, exact cand asteapta un copil.
    cat despre plecatul din tara, nu vreau sa incep o discutie pe tema asta, ca m-am saturat de ele; depinde de fiecare, mie de exemplu imi este suficient de bine aici si nu as pleca pentru ca eu cred ca cel putin 10 ani mi-ar fi mult mai greu, indiferent unde m-as duce; nu am plecat la 25 de ani, gata, la 35 nu mai plec. Raman aici nu din patriotism, ci pentru ca judec ca asa e cel mai confortabil pentru mine acum. Sigur, daca imi ofera cineva o slujba bine platita, o sa plec, dar altfel mi se pare ca as pleca tot pentru bani si consider ca nu merita. Pot sa ajung in cea mai frumoasa tara din lume, insa timp de cativa ani o sa fiu un rupt in cur pe acolo, ce sa mai vorbim. Nu mai am timpul asta.

    in rest, nici eu nu cred ca e o idee buna sa cumperi, de fapt asta este ideea articolului, strict pe baza calculelor. nu am zis nicaieri ca finantele stabile rezolva totul, pur si simplu nu am discutat despre ingredientele care “rezolva totul”, ci doar despre cati bani te costa de fapt cumpararea vs inchiriere.

  36. Adrian says:

    Te vad baiat destept. De ce sa stai in Romanica sa muncesti pentru niste ziduri???

  37. confortul, confortul.
    cum ar fi sa plec eu acum din Romania: sa lasam slujbele si eu si nevasta si sa plecam, acum inainte de a se naste copilul, sa ajungem intr-o alta tara si sa incepem a cheltuim bani pentru nastere si pentru trai, in timp ce ne chinuim sa ne gasim de lucru.
    sa renuntam deci la niste venituri cat de cat stabile, sa renuntam la asigurarile medicale, sa fie nevoie sa gasim un spital si sa platim nasterea, intr-o tara straina pe care nu o cunoastem si asa mai departe.
    si toate astea pentru ce? ca ma deranjeaza rahatii de caine de pe strada din bucuresti?
    mai oameni buni, eu cred ca vorbim limbi diferite pe aici.

    • Mr. W says:

      E clar că vorbim limbi diferite, mai ales că ai o eroare de cronologie acolo.
      Să te muţi în străinătate şi apoi să-ţi cauţi loc de muncă = GREŞIT.
      Să îţi cauţi loc de muncă în străinătate şi să te muţi DUPĂ ce l-ai găsit = CORECT.
      A propos, caută “relocation package”; e mai greu de găsit acum (vremurile…), dar dacă eşti BUN pe meseria ta şi ai dovezi, oferta afară vine cu Relocation Package cu tot. Adevărat, chestia asta depinde de 3 factori:
      1. Să fii BUN în meseria ta;
      2. Să poţi dovedi acest lucru;
      3. Acea meserie să fie CĂUTATĂ în străinătate.

      A, da, factorul 0: să ÎNCERCI.

      Asigurări medicale? PLEASE. În România? Ştii ce îţi asigură ele? Un pat de spital şi “sfatul medicului”. Materiale, pastile, fiole, vată, etc.? Cumpără de la farmacie, că spitalul n-are. Dacă te duci la privat, o să fii surprins că “afară” preţurile sunt egale (sau mai MICI) decât în RO (pentru o naştere, cel puţin).

      în cele din urmă… tot la confort ajungem, mai precis “comfort zone”; aka locul ăla călduţ din care nu vrem să ieşim (caută “Warming the Frog”, ca idee interesantă).

      • Lasa ma cu cacaturile astea cu comfort zone, te rog. Hai sa plecati voi prin alte tari iar eu sa raman aici ca asa e cel mai bine pt mine acum, in regula?
        nu de alta, dar la cat va straduiti sa ma convingeti sa plec, devine deja dubios: ori sunteti deja plecati si desi pe hartie lucrurile arata bine, totusi nu sunteti multumiti, ori doriti sa plecati si nu aveti voi curajul asta.
        eu de exemplu NU sunt bun la ceea ce fac
        NU vreau un salariu mai mare
        NU cred ca il alta tara o sa fiu semnificativ mai fericit, chiar daca o sa am mai multe parcuri la indemana
        si asa mai departe

        m-am enervat pentru ca-mi parazitati o discutie care nu are nimic de-a face cu plecatul din tara… v-ati trezit sa-mi recomandati aici solutia minune, desi eu vorbeam despre cu totul altceva.

        si felul in care se incearca sa fiu convins e cu cacaturi de prin carti gen “comfort zone”… buzz word-uri stiu si eu, sute.

        • Mr. W says:

          O, ne-am enervat :)
          Acu’ fără să fiu rău, pe bune! Constat că termenii pe care îi folosești te integrează frumos în populația autohtonă; acum te înțeleg; ai fi într-adevăr străin acolo unde într-o conversație cu un necunoscut, termenul “shit” e considerat de mahala.
          Eu nu pot să plec din ţară că n-am 50K EUR în bancă. N-am nici măcar ăia 10K minim de care aş avea nevoie pentru a pleca fără riscuri. Iată motivul real şi adevărat.
          (Disclaimer: am primit în trecut o ofertă în NZ dar nu era relocation package inclus şi din nefericire n-aveam de unde să scot banii necesari; deh, om mai sărăcuţ, nu ca alţii)
          …Şi speram să păstrăm discuţia la un nivel civilizat, dar… hm… dacă nu se poate, nu se poate :) (în dulcele stil românesc).
          Eu n-o să muşc flame-ul, mă retrag elegant spunând că nu m-aş lega la rate pe mai mult de 10 ani, ever, EVER, indiferent de măreţia scopului. Concluzia se inferă uşor…
          Dar răspunsul tău e… iluminant. Acum ştim fiecare cum e celălalt ;)

  38. ma pregateam sa-ti scriu un cearsaf intreg, cand am vazut ca baietelul tau tocmai a sosit, asa ca iti urez sa fie sanatos si sa va bucurati de el, sa fiti sanatosi si voi si sa fiti fericiti cu totii, aici sau in alte parti.

  39. J.P. says:

    Bonjour Liviu. Comment vas-tu?

    Pendant la pause café, suite à une discussion, Nicole m’a lu et traduit ta démonstration placement immobilier (résidence principale) versus placement financier. J’ai trouvé ton raisonnement intéressant. Par contre, un des points qui m’a fait bondir de mon siège: peux-tu me donner l’exemple d’un seul pays en Europe qui a vu la valeur de l’immobilier chuter de 30% dans 20 ans? (Tu peux me répondre en roumain.)

    Cordialement,
    Jean-Pierre

  40. Candice Dragota says:

    Urmaresc cu interes opiniile de aici.Uite iti dau un link catre un blog care are niste viziuni si mai sumbre decat ale tale :) referitoare la marea criza, in care o sa intram de acum incolo.Nici macar banii aia stransi de Gigel in K ( eu sunt filolog si habar n-am ce inseamna K-ul ala) nu-l mai salveaza de ce va sa vie .K-ul cred ca o sa devina kakaolu kremali :))
    iaca :
    http://capitalismpepaine.wordpress.com/2011/12/21/bruxelles-ul-a-explodat-azi-adio-uniunea-europeana/
    Cred ca trebuie deja sa ne refugiem in munti :)

    • hello
      da, il stiu pe giurgea si il citesc din cand in cand. si cam am o opinie similara in legatura cu UE ca a lui, evident discount-ata cu 50%, ca omul exagereaza mult.

      K este un simbol pentru mii: 5K = 5,000
      :)

  41. saliu JP et bien venue!
    on attend, se tous qu’on fait ces jours :)

    1) evident ca in europa nu s-a intamplat o scadere de 30% in 20 de ani; s-a intamplat in america (http://articles.businessinsider.com/2009-02-21/wall_street/30015219_1_home-prices-house-prices-housing-market) si in japonia (nu am link la indemana)

    2) eu analizez aici strict cazul Romaniei, in strict momentul actual si strict pentru apartamentul de 3 camere care are deja 20 de ani si care va avea 40 de ani la momentul vanzarii

    3) ref la cele de mai sus, eu cred ca in momentul asta balonul imobiliar de la noi nu s-a dezumflat total, cred ca in urmatorii 1-2 ani vom vedea preturile scazand cu inca aprox. 20-30%, din cauza crizei care se va prelungi si din cauza indisponibilitatii creditarii (in .ro bancile incep de-abia acum sa aiba probleme serioase, si nu numai cele romanesti, ci toate bancile din europa vor reduce creditarea in perioada urmatoare – sunt noi reguli prudentiale foarte dure, asa numitul Basel 3 – nu intru in detalii ca nu pot)

    4) deci eu cred ca acel apartament, in romania, in viitorul apropiat, o sa valoreze 70%. acum ce-o fi peste 20 de ani sigur ca nu pot sa spun, dar nici nu m-as aventura sa cred ca imobiliarele o sa creasca cu 5% pe an, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. plus ca o sa vorbim despre un apartament tip cutie de pantofi, in varsta de 40 de ani. nu stiu ce-o sa se mai construiasca pana atunci si cum o sa se schimbe preferintele romanilor in ceea ce priveste spatiul locativ, dar eu nu as miza pe o asemenea locuinta pe post de investitie.

    5) acum, ca e vorba despre 70K peste 20 de ani sau de 100K nu e foarte important, ideea principala din postul asta este ca e interesant de facut un asemenea calcul; sigur, nimeni nu poate vorbi despre viitor, motiv pentru care trebuie sa ai un view, o opinie privind evolutia viitoare; ei, parerea mea e ca acel apartament comunist, in cartier, cu vechime de cel putin 40 de ani, nu are cum sa valoreze 250K de euro peste 20 de ani (crestere anuala de 5%).

    j’espere que vous allez bien aussi :)

  42. Mihaela says:

    Buna!
    Va citesc cam de vreo 2 luni blog-urile (tie si sotiei), dar e prima data cand ma incumet sa las ceva in urma mea…
    Cand am inceput sa citesc postul asta, primul lucru ce l-am remarcat a fost asemanarea dintre noi…gandim in cifre si m-am amuzat sa vad ca mai e unu’ ca mine (niciun cunoscut caruia ii dau un sfat sau ii povestesc despre ceva ce implica niste calcule nu ma intelege, imi spune ca sunt prea multe informatii si nu poate sa ma urmareasca, de incep sa ma intreb daca am eu o problema sau respectivul). Am inteles si aprobat in mare parte, dar cand ai ajuns la concluzia ca mai bine stai cu chirie decat sa cumperi, deja eram nervoasa, pentru ca stiam ce inseamna in romanica sa stai cu chirie. Ma gandeam ca tu chiar ai avut noroc si ai gasit niste proprietari mai educati decat cei pe care i-am intalnit eu, ca sunt eu nebuna ca am pretentia stupida sa nu-i gasesc in casa mea, in care eu stau si platesc chirie sau alte “faze” neobisnuie in care am fost pusa de numerosii proprietari ai apartamentelor in care am stat cu chirie dar pana la sfarsit am inteles ca singura solutie pe care ai gasit-o si tu e ca “mai bine ai casa ta” si m-am linistit.
    Asadar, nu m-ai dezamagit si o sa te citesc in continuare!

  43. cool :)
    bine ai venit, mai poftiti. pam-pam. :)

  44. grasutzu says:

    nu stiu ce sa mai cred. tocmai am obtinut creditul. oare sa mai cumpar sau nu. situatia mea este putin altfel. nu pun ipoteca pe ce cumpar ci pe casa de vacanta. mno. ce sa fac pt. caa vrem sa renuntam si sa dam banii inapoi. termen de gandire 30 aprl. 2012.

  45. grasutzu says:

    acum satau in chirie ffff buna cu propr. cipriot care de 2 ani de zil;e nu lam vazut doar o data pe luna virez chiria rest salut. si stau in conditii de domn . sincer cu creditul obtinut pot lua 2 ap. si mie si la copil. dar 20 ani. acum am 50. ce sa fac oameni buni.

  46. Violeta Costin says:

    Sa va bucurati de casa voastra si de familie si de tot!

Dati cu opinionul aici, multumesc.

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s