Robo-metru: La piel que habito

Cred ca asta e primul film de Almodovar la care nu m-am plictisit decat un pic. Nu mai tin minte exact despre ce era vorba in filmele lui pe care le-am vazut, dar imi amintesc perfect ca m-am plictisit teribil la Volver, Los abrazos rotos, Mala educacion si Hable con ella, dar din fericire am fost nevoit sa ma uit pana la final doar la ultimul din enumerare, ca l-am vazut la cinema. Nu cred ca am vazut Todo sobre mi madre, sau daca asta e filmul cu pustii aia doi care se masturbeaza in piscina, atunci l-am vazut doar pana la un moment dat – pentru ca m-am plictisit!! De femeile in pragul unor crize de nervi nici nu m-am atins, ca stiu mai bine decat atat.

Deci nu sunt specialist in Almodovar, asta voiam sa zic. Si ma mir, pentru ca in mod normal ar trebui sa ma atraga orice film cu sex, perversiuni si oameni nesanatosi la cap. Caci despre asta e vorba si in filmul de fata. Nefiind un film proaspat aparut, nu are sens sa va spun despre ce e vorba, ca poate l-ati vazut deja si nu vreau sa va plictisesc. Pentru cei care inca nu l-au vazut, e o poveste despre razbunare, tortura si nebunie, aratata intr-o maniera foarte aseptica.

Asta cred ca e marele plus al filmului, felul in care arata. Este foarte stylish, foarte curat, aproape pur, scenele sunt foarte ingrijite, sentimentul e de spital (bine, locul in care se intampla lucruri chiar e un fel de spital, adica o clinica privata), si chestia asta contribuie destul de mult la crearea unui sentiment de apasare, adica nu stiu daca asta-i cuvantul potrivit, cred ca ce vreau sa spun este “uneasiness” si nu stiu cum sa-l traduc. De exemplu eu ma simt foarte ciudat cand e vorba sa vad sau sa ma gandesc la operatii la fata, la nas, la dinti, din astea, ma fac sa ma simt foarte incomfortabil.

Povestea, desi teoretic este suficient de bolnava ca sa ma intereseze in cel mai inalt grad, totusi nu m-a atras atat de mult, pe alocuri m-a lasat din mana un pic si de asta zic ca m-am plictisit o idee. Deci pe undeva filmul asta a fost fail pentru mine, desi nu as sti sa spun exact de ce. Pur si simplu nu a functionat asa cum mi-as fi dorit.

Robo-metru: imi pare bine ca l-am vazut, dar atat (nu stiu ce relevanta are asta pentru voi :)

About Liviu as himself

Beautiful. Dirty. Rich. Abstract. Simple. Married. Expecting. Growing. Expecting. Growing X 2.
This entry was posted in Recenzii (Robo-metru) and tagged . Bookmark the permalink.

6 Responses to Robo-metru: La piel que habito

  1. Diana says:

    Mie mi s-a parut oleaca bolnav asa :)

  2. Diana says:

    No, bine. Oleaca mai mult :)))

  3. Ana Ayana says:

    Mi-a plăcut dar nu e unul dintre cele mai bune filme ale lui Almodovar.

  4. trashomondo says:

    cred ca ai vazut prea putine filme de almodovar ca sa iti poti da cu parerea. In primul rand, o parte din chestiunile la care tu te referi ca fiind plictiseala sunt cateva dintre cele mai bune filme spaniole ever.
    poate ca ultimele 2 si-au pierdut din esenta scriptului dar temele sunt inca foarte bune. iti sugerezi sa le vezi si pe cele mai vechi ca sa-ti formezi o imagine de ansamblu. iar daca pentru tine filmele lui almodovar inseamna doar sex, perversiuni si oameni nesanatosi la cap, inseamna ca vezi destul de gresit lucrurile si ar trebui sa te reprofilezi spre filme mai “cuminti”.

  5. in primul rand ca nu am ratat niciun film de-al lui de la Todo sobre mi madre, care este facut in 1999: 6 lung metraje a facut de-atunic, 6 am vazut sau am incercat sa vad. cred ca 12 ani din activitatea unui regizor sunt relevanti, nu vad de ce as incerca sa vad mai multe filme – ca sa ma plictisesc si la ele?

    in al doilea rand, te rog sa recitesti cu atentie postul meu si sa-mi spui unde mi-am dat cu parerea despre filmele lui almodovar sau despre el ca regizor. unde am zis, de exemplu, ca almodovar face filme de rahat sau plictisitoare.

    nu. tot ce am spus eu este ca eu personal m-am plictisit la aproape toate filmele lui, ceea ce spune ceva despre mine si nu despre el, nu stiu daca iti dai seama.
    acesta este adevarul: pe mine, filmele lui A. ma plictisesc. sunt perfect constient ca aceste filme care pe mine ma plictisesc pot fi printre cele mai bune filme spaniole ever. si ce-i cu asta?

    eu m-am plictisit cumplit si chiar am adormit la unele dintre cele mai mari creatii artistice ale umanitatii in domeniul operei, teatrului, dansului si filmului.
    care e problema? inseamna ca au fost proaste la modul absolut? nu, inseamna doar ca pe mine m-au plictisit.

    acum, ref la filmele mai cuminti, cred ca nu ai citit cu atentie ce am zis: eu nu am de ce sa vad filme mai cuminti, pentru ca mie imi plac din start filmele cu subiecte deviante, cu sex si cu nebunie, cu violenta, cu sange, cu violuri si ce mai vrei tu. toate astea mi se par interesante din start, ok? din pacate de cele mai multe ori sunt dezamgit, dar uneori se mai intampla un Irreversible de exemplu, care ma intoarce complet pe dos.

    si, in alta ordine de idei, eu vad orice film, din orice gen si cu orice subiect, pentru ca ma intereseaza cinema-ul din principiu, deci nu refuz nimic din start.

    asa ca nu am inteles ce ai vrut sa-mi transmiti.

Dati cu opinionul aici, multumesc.

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s