Nu-mi fac griji in legatura cu planeta

Ultima oara am fost cu taica-miu „la peşte” prin liceu, prin nouăşpatru. Tata nu e si n-a fost niciodata genul care sa stea contemplativ cu undita pe malul apei o zi intreaga, singurul fel in care el avea rabdare sa prinda peste era cu mainile goale, cotrobaind pe langa malul raului, printre radacini, matasea broastei, pietroaie, gauri si altele asemenea. Locul in care se intampla pescuitul asta era la vreo cativa kilometri de satul in care a crescut el, iar raului ii zice Suceava – trece si prin metropola cu acelasi nume, chiar pe sub tunelul de metrou, il stiti care. 

Imi amintesc destul de bine ce s-a intamplat atunci: dupa vreo doua ore de pescuit din asta, timp in care taica-miu a calcat prin apa ba prin niste sticle, ba in niste fiare care rasarisera de la diguri si de la cele 2 cariere de pietris din apropiere, tot ce a reusit sa prinda au fost vreo doi broscoi raiosi, un amarat de pestisor caruia i-a dat drumu’ ca i-a fost mila de el si un sobolan de apa din ala caruia i se mai zice si guzgan si de care mie unuia mi-e si acum frica, daca ma gandesc la el. Niciun peste calumea nu s-a lipit de mainile lui, asa ca ne-am lasat pagubasi si ne-am dus sa tragem o samahoancă la bodega din sat. Pe drum, taica-mi mi-a spus ca atunci cand era el baietan, in 2 ore prindea, in exact aceleasi locuri, o coşarcă de peste: lipan de juma de brat, clean cat palma, poate si rosioara, si altii pe care nu-i mai stiu acum. Se vede treaba ca in cateva zeci de ani, industrializarea lui ceausescu si ingrasamintele chimice turnate cu nemiluita in pamanturi au omorat sau alungat pestii din raul in care taica-miu pescuia cu mana in anii ’60.

Ca sa intelegeti ce o sa spun in continuare, o sa va zic ca eu sunt acvarist si-mi plac de nu mai pot si pestii si apa si toate minunile care traiesc in ea. Mai degraba as renunta la televizor decat la acvariu, daca ma duci la oceanariu pot sa stau juma’ de zi acolo fara probleme iar cand fac snorkelling stau in apa si 10 ore, fara sa mananc.

Cu toate astea, fata de pestii disparuti din cauza poluarii din raul lui taica-miu nu simt nimic. Mi se rupe. Da, e de preferat sa fie pesti acolo in loc sa nu fie, dar pot trai foarte bine si fara sa ma gandesc la asta. Nu-mi pasa, ce sa mai. Motivul? Nu am vazut niciodata cu ochii mei cum era raul nepoluat, nu m-am jucat niciodata pe acolo cand eram mic, nu am cunoscut vasazica niciodata zona aia asa cum a fost odata, deci nu am cum sa regret ca nu mai este asa cum era. Taica-miu da, el regreta ca lunca nu mai este cum era pe vremea lui, dar eu nu vad cum as putea sa am aceleasi trairi.

Argumentul 1

“Trebuie sa pastram planeta, natura, pentru copiii nostri, ca sa se poate bucura si ei de ea asa cum ne bucuram noi.”

Este un argument gresit, dupa mine. Copiii nostri nu o sa simta regrete pentru ca poluarea a distrus natura, pentru ca ei nu vor fi cunoscut niciodata natura aia, deci nu vor avea ce sa regrete. Doar noi, astia care traim acum si care vedem cat e de misto o sa regretam cand totul va fi un mare morman de gunoi. Si mie mi-ar fi placut sa vad live dinozauri sau alte specii disparute intre timp, dar daca nu mai sunt, asta e, nu are cum sa-mi para rau dupa ceva ce nu am cunoscut. Ma tin ocupat cu alte chestii, de exemplu cu pestisori de acvariu, si la fel o sa-si gaseasca ceva si copiii nostri, chiar daca singurul loc unde vor mai vedea animale va fi la televizor.

Argumentul 2

“Trebuie sa avem grija de planeta noastra, pentru ca este casa noastra, si fara ea nu avem unde sa traim (si sa producem in continjuare gunoaie).”

Asta e un argument ilogic si absurd. Simpla nevoie de a-l enunta arata ca, de fapt, aproape nimanui nu-i pasa de planeta. Oamenii sunt atat de limitati si de ingusti, de prinsi in treburile lor meschine, de orbiti de ideea ca ei sunt buricul pamantului, incat nu au cum sa se gandeasca la planeta. Planeta este responsabilitatea tuturor in general si, tocmai de aceea, nu este responsabilitatea nimanui in particular. In plus, argumentul este absurd pentru ca ii indeamna pe oameni sa faca un lucru care este in propriul lor interes. Absurditatea decurge din faptul ca daca ar fi intr-adevar important pentru oameni, nu ar mai fi nevoie de un asemenea indemn – fiecare individ in parte stie cel mai bine care este propriul lui interes l aun moment dat, nu e nevoie sa-i spuna nimeni asta. Sigur, actiunea agregata a miliarde de destepti din astia o sa aiba ca rezultat disparitia speciei umane, dar ramane faptul ca este absurd sa faci omenirii un bine cu forta. Facutul binelui cu forta este o cale aproape sigura de face dandanale mai mari. Nu, omul trebuie lasat sa traisca asa cum intelege el sa traiasca.

Vreti sa ne distantam un pic si sa privim lucrurile de sus, sa iesim din gaoacea noastra limitata si mizerabila? Foarte bine, dar hai sa le privim de foarte de sus.

De foarte de sus, lucrurile se vad asa: omul este un animal care a colonizat aceasta planeta si o va distruge prin suprapopulare, prin poluare si prin epuizarea resurselor ei naturale. La scara universului, disparitia omenirii va trece complet neobservata. Nu va fi un eveniment demn de luat in seama, sincer. Chestia asta nu poate fi privita decat ca un spectacol interesant, dar atat. Nu are rost sa te pui impotriva ei, este mersul firesc al lucrurilor.

In afara de asta, nu-mi fac eu griji in legatura cu planeta sau cu natura. Uite de exemplu la Cernobal, in aria de excludere care are cateva zeci de kilometri, in anii care s-au scurs de la accident, natura a EXPLODAT. Au ramas interzisi savantii cand au vazut ca acolo natura si-a reluat cursul, ca a cucerit betoanele scarboase ale fostului oras, ca prin padurile alea care, sigur, sunt in continuare radioactive, traiesc acum lupi, ursi, rasi, caprioare si multe alte vietuitoare care au cam disparut de prin partile populate.

Planeta va supravietui, nu ma indoiesc in legatura cu asta. Evident, e posibil sa supravietuiasca fara noi. Dar intreb inca o data: de ce este asta o problema? In definitiv omul nu e o specie de animal mai valoroasa decat altele, doar se considera asa. In logica unei planete, este foarte posibil ca omul sa fie destinat sa fie o alta specie disparuta, ca atatea altele. Mie unuia mi se pare ok treaba asta.

Deci ce ramane din dorinta de a salva planeta, in final? Nu ramane nimic, este gresit sa punem problema asa. Nimeni nu ar trebui sa vrea sa salveze planeta, nimeni nu ar trebui sa mearga la o demonstratie pentru salvarea planetei. Nimeni nu ar trebui sa invarta aiurea slogane si prosteli de genul incalzire globala, schimbare climatica si altele asemenea. Mi se par aiureli, sincer. Adica ok, exista fenomene indiscutabile, care se intampla (ghetarii se topesc, de exemplu), dar problema cu ele este, pe de o parte, ca nu e sigur ca se intampla din cauza activitatilor umane, si pe de alta parte, chiar daca ar fi asa, rezulta ca asta este lucrul pe care noi, oamenii, stim sa-l facem cu planeta, deci asta trebuie sa facem in continuare. Cum planeta nu poate sustine la infinit cresterea populatiei, cum razboaiele nu mai sunt ce-au fost, rezulta deci ca trebuie gasit un alt mecanism de echilibrare a ecosistemului. Acest mecanism e foarte posibil sa fie disparitia speciei umane, ceea ce e ok. Tot ce-mi doresc eu personal este ca, daca lucrul asta se va intampla in timpul vietii mele, sa am un fotoliu in primul rand, ca sa pot vedea bine ce se intampla si sa ma pot bucura de asa spectacol grandios.

Acestea fiind zise, asta nu inseamna ca nu exista lucruri care ma deranjeaza. Dar sunt lucruri concrete: ma deranjeaza, de exemplu, ca in orasul asta de rahat nu se sorteaza gunoaiele. Mi se pare ca ar fi foarte simplu sa se sorteze gunoaiele si mi se strange pielea pe spinare cand ma gandesc ca un ambalaj de polietilena, pe care eu l-am folosit timp de 10 minute, cat am baut un suc din el, va trai cateva sute de ani la groapa de gunoi pentru ca niste retardati de primari nu sunt in stare sa introduca un sistem de sortare a gunoiului, asa cum este in alte orase de la noi din tara. Insa motivul pentru care as vrea sa nu poluez cu sticla mea scarboasa de cola nu este acela ca vreau sa salvez planeta, ci este vorba de o atitudine umila aici, adica mi se pare o mare aroganta din partea mea, care sunt un nimic la scara planetara, sa las in urma mea un gunoi care va trai mai mult decat toti stra-stranepotii mei.

Nu ma impresioneaza in schimb, urmatoarele: Let’s do it Romania, Ora pamantului si alte asemenea heirupisme la care lumea se inhama pentru ca e cool. De plantat un copac as planta si eu, in schimb.

 Pledez asadar pentru o perspectiva de ansamblu, rece, si pentru relaxare si bun simt in aceasta problema. De exemplu, nu voi folosi pentru copilul meu scutece refolosibile doar ca sa nu poluez planeta cu scutece de unica folosinta. Mi se pare aberant. Voi folosi scutece refolosibile doar daca voi considera ca sunt mai potrivite pentru copilul meu, atat. Planeta si omenirea isi vad singure de treaba lor. Parerea mea.

About Liviu as himself

Beautiful. Dirty. Rich. Abstract. Simple. Married. Expecting. Growing. Expecting. Growing X 2.
This entry was posted in Opinii despre treburi. Bookmark the permalink.

21 Responses to Nu-mi fac griji in legatura cu planeta

  1. roxtao says:

    Big like ^_^ O sa sune ciudat sa spun ca si eu abia astept o apocalipsa ceva, sa ne mai scoata din starea asta de plictiseala generala?…Deci..notati-ma si pe mine cu un bilet tot pe acolo prin primul rand, sa vad mai bine :))

  2. Icy says:

    Total de acord cu afirmatia: “omul este un animal care a colonizat aceasta planeta si o va distruge prin suprapopulare, prin poluare si prin epuizarea resurselor ei naturale.” Asta e adevarul. In aroganta noastra de fiinte inteligente, asta facem. Pentru nevoia noastra de confort si pentru ca suntem si foarte egoisti, nu dam doi bani pe Planeta sau pe conditiile in care vor trai generatiile viitoare. Contribuim la degradarea Planetei in mod constient la nivel de specie, dar e la fel de adevarat ca disparitia noastra de pe Pamant se poate datora doar Planetei. Adica fenoneme naturale care ne pot pune pe toti in pericol s-au tot intamplat. E nevoie doar de o explozie vulcanica serioasa si uite cum Planeta mai imputineaza din noi. Planeta nu va disparea din cauza noastra. Ea este singura insa care are puterea sa ne curete pe toti. Pana la urma pastrarea curateniei tine doar de bunul simt elementar, de respectul fata de tine si fata de cei din jur. Planeta se va scutura de noi prin cateva dezastre naturale, prin care ea va reintineri, isi va face facelifting, iar noi o sa fim redusi la tacere. Prea ne dam importanta ca suntem noi cei mai smecheri. Sunt inundatii, gata a fost vina rusilor ca au dat cu nu stiu ce bombe sa ploua mult sa ne inunde, sunt cutremure-inseamna ca au dat chinezii cu nu stiu ce bomba sa o testeze si uite ce se intampla. Parca noi am inventat ploile si ciocnirile tehtonice. Urata specie mai este omenirea asta!

  3. N-as putea fi mai deacord cu tine! Eu una iubesc curatenia. Imi place sa fie curat si in casa mea, si pe strada mea, si in orasul meu si in tara mea, si pana la urma si pe planeta mea. Insa m-am obisnuit demult cu ideea ca EU pot tine curat doar in CASA mea. Imi pot plati impozitele si atunci ar trebui sa fie curat si pe strada/orasul/tara mea…dar…uite ghinionu’ dracu’ ca nu e.
    Eu am crescut pe malul marii. Mie mi-a construit Ceausescu un santier naval fix in fundul curtii de la 2 Mai. Am urmarit in cei sa zicem 25 de ani ( ca nu pot sa zic ca daca am 32 acum am urmarit de tot atata timp) efectele omului asupra marii si plajelor. Asa ca m-am invatat de mica cu ideea ca omul e murdar si ca marea e CURATA. Marea, pana in final, CURATA tot…scoate inapoi pe mal TOATE peturile aruncate de toti idotii, dupa care isi face si o furtuna si poate arunca pe mal sub forma de cadavre si multi oameni.
    Natura se auto-regleaza. Omul ar trebui sa fie mai simtit, dar nu e. Si de aia va disparea. Si apoi probabil va apare din nou, poate sub alta forma sau cu mai multe maini sau cu mai mult creier. Sau poate vor veni din nou dinozaurii si atunci chiar va fi mai misto. Insa sa ne dam cu capul de pereti noi astia mici, furnicile planetei, cum ca vaaaai sa facem aia si aialalta ca altfel moare planetaaaa….e absolut hilar. Planeta nu moare de poluare. Noi da, da’ aia e alta poveste.

  4. Andreea says:

    In legatura cu argumentul tau nr.1
    Sa zicem ca am fost intr-o vizita si am primit niste prajituri delicioase, cele mai bune ever. Am un doi copii acasa, ar trebui sa mai pastrez cateva si pentru ei dar nu rezist si le mananc eu pe toate. Gata, ajung acasa, copiii habar nu au ca eu am avut niste prajituri minunate, deci nu au ce regreta. Iar eu ar trebui sa am constiinta impacata, nu? Pai le iau de la magazin doua eugenii si ma revansez.

    • Sau mai bine nu le iei nimic si nu le dai nici eugenii nici prajituri si ei TOT fericiti vor fi. Sau vor fi la fel de fericiti cu eugenia din gura, pentru ca prajitura din burta ta nu ii va interesa nici o secunda.

      • Andreea says:

        Dar atunci de ce sa mai faci copii? Cata vreme nu ii ai nu ai ce regreta.
        Iar daca i-ai facut poti sa ii lasi si la orfelinat, nu le va fi dor de tine ca nu te-au cunoscut niciodata.
        Ce voiam eu sa spun este, punctual, ca argumentul nr.1 este foarte cinic. In discutia cu planeta nu ma bag ca nici mie nu mi-e clar ce parere am despre asta. Ce stiu sigur este ca omul este o fiinta marunta, lacoma, egoista si plina de credinte irationale dar nu ar recunoaste in vecii vecilor ca este asa, deci isi va gasi vesnic scuze si auto-justificari pentru a evita fenomenul de disonanta cognitiva.

        • hm, eu inteleg argumentul tau, dar tu chiar crezi ca vreodata copiii tai o sa-ti reproseze tie ca nu ai facut nimic ca sa pastrezi natura intacta?
          adica astea cu “copiii nostri ne vor fi recunoscatori, avem o datorie fata de ei” etc sunt slogane, in practica, la nivel individual, copiii o sa-si vada de ale lor.

          ce am vrut sa spun e ca nu va fi nicio tragedie, deoarece copiii nostri nu vor suferi dupa ceva ce nu stiu.

          • Andreea says:

            Faptul ca ei nu iti vor reprosa personal un lucru nu te disculpa pe tine de ceea ce ai facut sau nu ai facut.
            Oricum cred ca este inutila dezbaterea pentru ca sunt convinsa ca panta este ireversibila, adica la nivelul decidentilor politici nu se va lua nicio masura pentru ameliorarea situatiei din simplul motiv ca interesul material pe termen scurt este mult mai important decat un interes vag pentru generatiile viitoare sau pentru planeta.

          • salutare.
            eu le.as reprosa. rau de tot.
            daca nu am avea dreptul la libera exprimare acum, ce.am mai regreta.o, chiar si asa, “simtita” doar prin povestile spuse in miez de noapte de vecini..
            asa e si cu povestea ta: regretul tatalui tau rezulta dintr.un mecanism comparativ, pe cand regretul tau ar fi trebuit sa rezulte tocmai din privarea de momentele memorabile si impresionante pe care le putei trai in urma cu 20-30 de ani.
            iar actiunile precum let’s cred ca sunt binevenite: ii educa pe cei mici. anul trecut, am nimerit, fix in ziua cu pricina, la focsani. cam toate echipele pe care le.am vazut erau formate din tineri de 14-18 ani.
            toate afinitatile unui individ, afinitati marca om, sunt induse, de aceea nu cred ca dorinta de a avea grija de planeta e printre cele mai naturale impulsuri. si asta fac cei care organizeaza evenimente precum let’s. induc comportamente civilizate celor care n.au beneficiat de cei mai moderni/educati parinti. si, daca e sa ne gandim la amploarea unor astfel de initiative, ar putea foarte bine, pentru cine vrea sa vada si sa auda, sa joace rolul unor semnale apropo de ce vor si cine sunt generatiile dadacite de taica feisbuc.

  5. CristianC says:

    “Tot ce-mi doresc eu personal este ca, daca lucrul asta se va intampla in timpul vietii mele, sa am un fotoliu in primul rand, ca sa pot vedea bine ce se intampla si sa ma pot bucura de asa spectacol grandios”. Nu cred ca vei avea timp de spectacol atunci ci sper sa ai altfel de preocupari. WTF – ne uitam la filme si cand vine sfarsitul lumii? Hai mai bine la furat pe strazi, anarhie&stuff :)
    O sa fii tata in curand…gandeste mai pe termen scurt. Poate se schimba optica.

    • Andreea says:

      Pai sfarsitul lumii inseamna the end can in Melancholia. Fara supravietuitori ca in The Road. :)
      Si este live, deci mai interesant decat la cinema. Serios acum, de ce sa mai furi de pe strazi cand mai ai de trait doar cateva momente? Poti doar sa fii atent la spectacol.

  6. Andreea, rationamentul tau e gresit. E natural gresit: faci copii pentru ca organismul tau e facut sa faca asta. Sa procreeze. Sau pentru ca vrei sa oferi DRAGOSTE….sau sa o PRIMESTI…ce legatura are asta cu moartea planetei??
    Daca i-ai facut si ii lasi la orfelinat…iar gresesti LOGIC si natural: copilul are nevoie in mod natural de afectiune. Orfelinatul nu ofera asta. Astea toate sunt discutii la nivel MICRO, la nivel de eugenii si prajituri.
    PLANEEETAAA aia mareeee mare, mare de toooot…e oarecum la nivel MACRO….deci poti tu si sa mananci toate prajiturile si sa duci tot la orfelinat…nu are legatura una cu alta. Planeta va fi foarte ok.

    • Andreea says:

      Planeta aia mare nu este chiar asa de mare la nivelul macro al universului si nici nu este atat de invulnerabila incat sa afirmam cu atata siguranta ca va fi ok.
      Iar exemplele mele erau strict legate de argumentul conform caruia ceea ce nu cunoastem deja nu putem regreta, textual “nu are cum sa-mi para rau dupa ceva ce nu am cunoscut”.
      Si tu spui ca copilul are nevoie in mod natural de afectiune. Intr-un mod poate si mai natural, copilul are nevoie si de un mediu nepoluat, si de o planeta cat mai sanatoasa.

  7. Omnia says:

    Ce subiecte nevricoase gasesti si tu! Te tii de cuvant cu trafic jam-u’… Asadar de martisor sa-i dam planetei un pumn in gura ca si asa nu se uita nimeni din galaxie peste umar. Esti mega-cinic si e ok :)

  8. Xelomon says:

    Dubioasa expunere (a se citi “foarte cinica” :))
    Sa luam fraza aceasta “Este un argument gresit, dupa mine. Copiii nostri nu o sa simta regrete pentru ca poluarea a distrus natura, pentru ca ei nu vor fi cunoscut niciodata natura aia, deci nu vor avea ce sa regrete. ”

    Crezi tu ca ei nu vor cunoaste?
    E de ajuns sa te duci cu copilul intr-un oras curat dupa ce ai fost intr-unul murdar. Crezi ca nu i-ar placea curatenia? sa nu vada gume de mestecat de jos, chistoace de tigari, pet-uri pe langa cos etc.?
    Sunt sigura ca, oricat de mult vom distruge noi, anumite zone tot vor fi mai putin poluate ca altele. Iti iei copilul si te duci cu el in Ardeal, la Arieseni (inainte sa porneasca astia exploatarea la Rosia Montana). S-ar putea sa intrebe “tata, dar de ce langa Bucuresti nu arata asa?” si sa-ti zica alta data ca mai vrea la “verde”.
    Am fost in California, in tara cea mai mare poluatoare din lume (desi cred ca a luat-o China, intre timp). Atata verdeata ca acolo n-am vazut nicaieri, atatia pomi infloriti, plaje intregi fara 1 gunoi, WC in creierii muntilor. Nu zice nimeni “nu mai bea de maine bere la pet sau doza, ca poluezi”, doar sa fim un pic mai atenti.

    Pampersii (nume comun ptr scutece de unica folosinta) sunt comozi si la indemana.Scutecele refolosibile cer o investitie initiala mare, cer timp sa te obisnuiesti si cer timp sa ai grija de ele. Dar sunt de 2-3 ori mai ieftine pe termne lung.
    Si noi folosim Libero. Nu separam mereu gunoaiele. Dar nu arunc chestii pe jos cand ma duc undeva, nici macar in parc, si asa imi invat copilul. O sa vezi tu ce-o sa injuri cand copilul mic ti se repezi la orice prostie lasata pe jos de oameni nepasatori.

  9. Moldoveanca says:

    la Cernobal, in aria de excludere care are cateva zeci de kilometri, in anii care s-au scurs de la accident, natura a EXPLODAT. Au ramas interzisi savantii cand au vazut ca acolo natura si-a reluat cursul – hmm

    Iti spun un singur lucru: in moldova romaneasca sunt cele mai multe cazuri de cancer din romania. Stii de ce se intampla asta? Pentru ca si pe altii i-a durut in dos de natura si au fost pe principiul “dupa noi, potopul”. De la cernobal se intampla asta. Nu se discuta, nu se face caz de lucrurile astea. Dar pe oricine intrebi pe acolo o sa-ti spuna ca inainte de ’85 nu erau atatia tineri morti de la tumori gigant si de la alte tampenii de genul.

    Iar argumentul 1 – nu te supara, iti spun cu toata simpatia, dar e argument de bucurestean, de copil crescut la betoane :)). Nu e vorba ca ai nostri copii n-o sa sufere pentru ca nu stiu ce pierd. E vorba de cat de sanatos cresc ei si la ce varsta mor, imi scuzi morbiditatea. Un copil de taran va fi intotdeauna mai sanatos fizic decat un copil crescut la betoane, iar asta e pe verificate si pe testate, cunosc exemple concrete.

  10. nu prea inteleg ce ai vrut sa zici cu cernobalul – ideea mea era ca acolo de unde pleaca omul, infloreste natura, chiar si acolo unde solul va fi contaminat radioactiv inca cateva mii de ani.

    ref la partea 2, iar nu am inteles. poate nu se intelege clar din text: eu sunt din Suceava, nu din B, si in afara de asta am crescut pana la7 ani la bunici. Un copil crescut in natura va fi mai sanatos si un om care traieste in natura va fi mai sanatos, de acord. Tu vorbesti aici de viata in natura vs viata intre betoane – nu stiu ce legatura are asta cu postul meu.

  11. ela says:

    Partea bună e că, de când marea industrie a părăsit România, asa frumos s-au regenerat pestii în râuri…Când eram eu mică, locuind pe malul Muresului, nu-mi amintesc să prea fi văzut nu stiu câte broaste, sau pesti, sau scoici vii, etc. Vara trecută am fost din nou la o plimbare pe malul Muresului, si am fost socată să-l văd pe fiu-meu scoțând din nămol scoici de apă dulce imense (cât două palme puse una lângă alta). Si scoicile sunt foarte sensibile la poluare, ele filtrează apa, asa că chimicalele le assasinează un-doi. Si am văzut o mulțime de păsări care în urmă cu 20 de ani nu erau acolo…Asa că- nici eu nu cred că e cazul să ne isterizăm prea mult cu natura. Clar, nici să ne aruncăm gunoiul în pădure nui OK, da de acolo până la a ne simți vinovați că aprindem becul sau facem un dus mai lung….Eu încerc să reciclez cât mai mult, să economisesc energie electrică si termică, din motive atât morale cât si economice.
    Apropo de încălzirea globală – am văzut un documentar si se zicea acolo că un vulcan care a explodat după 1800 undeva în Pacific (nu-mi amintesc numele vulcanului, dar a fost una din cele mai mari erupții din vremurile istorice) a eliberat în atmosferă de două ori mai mult dioxid de carbon decât omenirea pe parcursul a trei secole de industrializare….

    • cool, multumesc de comentariu, exact asta voiam sa transmit si eu: incerc sa minimizez cantitatea de gunoaie pe care o produc eu, dar nu ma isterizez daca fac un dus mai lung sau tin becul aprins peste program si nu stau treaz noaptea de grija planetei.

      • Andreea says:

        Eu stau cu becul aprins aproape non-stop, culmea dar prefer lumina de la bec celei naturale. Pe de alta parte sunt constienta ca nu e foarte OK, am putea spune ca un bec este irelevant, dar este vorba de o atitudine generala care dauneaza mediului si de care suntem vinovati. Nu, nu o sa ma faca asta sa sting becul, recunosc ca nevoile mele imediate sunt mai importante decat cele ale copiilor, nepotilor sau stranepotilor mei (nenascuti cu totii).

Dati cu opinionul aici, multumesc.

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s