Ce pot face doua maini dibace (cu poze)

In caz ca e cineva curios ce mai fac eu zilele astea, in calitate de viitor tata. Pe scurt, nu multe: saptamana trecuta am aflat cu bucurie ca s-a intors copila cu capu-n jos si fundu-n sus, ceea ce e bine, si in afara de asta, bricolez tofelu’ de treburi. 

Da, bricolez si mesteresc. Eu sunt unul din oamenii aia carora le place asa ceva, pentru ca eu inca imi doresc sa fiu tamplar sau ceva de genul, un om care face chestii cu mainile adica. In mod normal bricolez si rasbricolez chestii pentru acvariu, dar in ultimele 3 sau 4 weekenduri am tot bricolat pentru casa, copil, din astea. Eu cred ca e un fel de manifestare a instictului de nesting, care se vede deja si la viitoarea mama – si ea tot calca haine de bebelus si le tot aranjeaza in diferite feluri (am fost si in Ikea, da). Ca o paranteza, am descoperit ca deja avem foarte multe haine si lucruri pentru copil, asa ca am eliberat deja un dulap doar pentru ea.

In fine. Prezint mai jos, nu fara mandrie, lucrurile pe care le-am mesterit in ultima luna si adaug cate o consideratie plina de invataminte pentru aproape fiecare.

– dupa 1 an de stat fara, in sfarsit am inlocuit vechiul ventilator din baie, care era stricat, si am reusit sa nu ma curentez in proces;

– am montat o lumina pe scara, chiar in fata usii; este din aia smechera, cu senzor de lumina si de miscare, sunt foarte mandru de ea si uneori o testez seara (adica scot si flutur o mana in fata usii), doar ca sa vad ca functioneaza; pentru alimentare a trebuit sa sparg peretele, ca am tras firul de la o priza din casa, si cu ocazia repararii gauroiului pe care l-am facut pe peretele exterior, am invatat si cum se foloseste chitul de cutit – foarte bun, uscare rapida, 15 lei in bricostore, aplicarea e o placere;

– am varuit camera in care va sta copilul, dar asta s-a intamplat acum vreo doua luni si eu nu am facut mare lucru aici, in afara de faptul ca ne-a ramas vopsea cu care am desenat copacel pentru copil, cu bufnite, pesti si tot tacamul;

– am proiectat si confectionat un dispozitiv impotriva bestiilor de porumbei galagiosi si cacaciosi, pe care l-am botezat Hellraiser; nevasta nu m-a lasat sa montez cuiele cu partea ascutita in sus, cum era in proiectul initial, feature care probabil ca ne-ar fi furnizat si material pentru o ciulama, dar ma rog; cu aceasta ocazie, mi-am futut un ciocan peste inelarul de la mana stanga de mi-au sarit ochii din cap; mai intai am observat uimit ca grosimea bietului deget s-a injumatatit (fara exagerare) si de-abia apoi mi-am dat seama ca ma doare rau; mi-a luat vreo ora sa realizez si sa accept ca da, e adevarat, mi-am dat cu ciocanul peste degete – si acum mi se pare complet ridicol ca o chestie atat de cliseistica gen „daca te joci cu ciocanul o sa-ti invinetesti degetele” mi s-a putut intampla mie, un tip, orice s-ar zice, cu stea in frunte; porumbeii au fost razbunati:

 

 

 

 

 

 

 

– am confectionat din pal si vopsit in negru (cu spray) un suport pentru boxa de centru, care acum este imediat deasupra televizorului si nu mai sta la un metru deasupra lui, pe dulap; sunetul surround s-a imbunatatit, evident, cu 0,01%, dar eu sunt foarte mandru de realizarea mea; cu ocazia asta am vopsit cu negru nu numai suportul, ci si vreo doi metri patrati din podeaua de pe casa scarii, pentru ca am uitat sa pun folie dedesubt; dar n-a fost bai, am aflat astfel ca lac-ul de la Alpina nu merge diluat cu diluant D509, ci cu simpla acetona de unghii; cele 2 ore pe care le-am petrecut frecand podeaua intra deci la capitolul pret platit pentru largirea cunostintelor

 

 

 

 

 

 

– am vopsit in alb masa de infasat cumparata de la Ikea, care initial avea culoarea lemnului, complet nepotrivita cu patutul si copacul; aici a fost mai complicat, pentru ca spray-ul cu vopsea alba pe care l-am luat initial nu a fost bun, in sensul ca nu prindea pe lemn; deci m-am dus in brico sa cumpar alt spray si am descoperit ca nu exista spray dedicat aplicarii pe lemn, desi ala negru de la Alpina a mers foarte bine, dar ala a fost luat din Hornbach, unde nu aveam chef sa ma duc pentru ca era prea departe; pentru lemn se foloseste grund mai intai si de-abia apoi vopsea, mi-a explicat superior omul de la vopsele, deci am cumparat grund; grundul si cu spray-ul au costat cat jumatate din pretul mesei, dar ma rog, am purces la vopsit, de data asta cu folie dedesubt; bine ca nu am mai dat bani si pe pensula, ca din asta aveam deja; lemnul se vopseste al dracului de greu, dupa parerea mea; in total, cele 2 straturi de grund aplicate cu pensula si cele nshpe mii de straturi de vopsea aplicate cu spray-ul mi-au consumat vreo 5 ore, adica mult mai mult decat daca m-as fi dus in Hornbach si as fi luat spray de la Aplina, dar ma rog; ce e iarasi de mentionat e ca uscarea mesei a durat, in total, vreo 2 zile, de fapt ea mai miroase si acum, dupa 4 zile, daca pui nasul langa ea, deci daca cineva stie vreo metoda rapida si eficienta de a vopsi lemnul natur, este rugat sa scrie aici ca sa stiu pe viitor; a, si grundul asta de lemn merge diluat cu diluantul D509; mai am si-acum niste urme de vopsea pe picior, dar holul de pe scara a fost protejat 100%.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Si, la final, cea mai mare realizare a ultimelor saptamani ramane copacelul copilei, de care suntem foarte mandri amandoi. Inca e work in progress, da’-l terminam noi zilele astea.

Bricolat placut va doresc.