Cum poti s-o incasezi la Inviere

Cu intrebari tampite, evident. Anul asta de Paste stau si-mi tremura chilotii si nu mai stiu in ce buzunar mi-am pus portofelul din cauza ca-s ultra agitat (in mod normal stiu in orice moment in ce buzunar am telefonul, portofelul si cheile de la casa si le verific periodic si aleator, ca-s maniac), dar anul trecut pe vremea asta eram relaxat si-mi ardea de glumite.

Asta pentru ca mie personal mi se pare complet ridicol ce se intampla la Inviere sau in general la biserica, desi respect fara discutii pe oricine e miscat de chestiile astea sau pe oricine crede in mod autentic. Pe aia care nu cred in mod autentic, ci doar se duc la biserica ca nu-i costa nimic si, in caz ca exista dumnezeu, este avantajos sa faci act de prezenta si sa mimezi respectarea postului sau din astea, nu-i respect, dar nici nu e treaba mea sa vorbesc despre ei, in orice caz nu aici si acum.

Eu la Inviere m-am dus mai mult in liceu si in primii ani de facultate, ca ma intalneam cu colegii si dupa aia se lasa cu baute sau alte dixtractii. Dupa aia am loat o pauza mai mare, dar de cativa ani am inceput sa particip din nou la „Sarbatoarea Invierii Domnului”, dupa cum i se spune momentului in chestiune la tembelizor. „Sa particip” e un fel de-a spune, practic ma duc acolo cu 10 minute inainte de ora 12, ma batai in continuu cat dureaza lalaielile alea si ma bucur ca un copil cand primesc lumina, pentru ca pot s-o tai acasa ca sa bag la ghiozdan „traditionalele bucate de Paste”. Nu ca n-as fi mancat deja din bucatele astea traditionale inca de cand au fost facute, de vineri daca se poate, dar orice prilej pentru mancat e un prilej bun si care nu trebuie trecut cu vederea.

Si iata-ma. Cu consoarta la brat, ne bagam in multimea care asteapta sa ia lumina. Lumina era deja foarte multa acolo, ca montasera popii niste reflectoare de mare putere, dar inteleg ca nu era lumina din aia corespunzatoare. Mie-mi ardea de glumite. O vreme am piscat-o pe nievasta de fund si am gadilat-o la subbrat, pana m-a usuit ca pe puii de gaina, asa ca am inceput sa-mi pun, cu glas ceva mai tare decat era cazul, urmatoarele 2 intrebari:

  1. Care sarbatoare este mai tare: Craciunul, adica nasterea, sau Pastele, adica invierea?

Sigur, se poate spune ca invierea e o minune, Isus fiind primul zombie atestat documentar si totodata singurul de treaba, insa si nasterea a fost minune, ca Maria a primit duhul sfant asa si pe dincolo. In plus, daca nu era nasterea nu mai aveam nici inviere, deci de Paste luam lumina „decat” de la bricheta. Stai putin, ca si acum tot de la bricheta luam, chiar daca e bricheta sfanta, dar ma rog, intelegeti voi ce vreau sa spun.

Oamenii nu au gustat emanatiile spiritului meu ludic si recunosc ca aici am fost un pic, da’ numa’ un pic, malitios. S-au intors capete cu priviri de gheata, s-au auzit si unele „şşşşş-uri”, in fine, vreo 5 minute am tacut.

Pana cand am pus a doua intrebare:

  1. Ce inseamna exact, cum trebuie sa intelegem noi afirmatia “cu moartea pe (sau pre) moarte calcand”?

Cu intrebarea asta sunt cat se poate de sincer, pentru ca pur si simplu nu inteleg ce va sa zica chestia asta (in cadrul doctrinei si restul). Ok, e clar ca sensul este ca a biruit, ca a invins moartea, dar pe mine ma intereseaza de ce se spune in felul asta si nu altfel, mai simplu si mai direct, de pilda “Isus a inviat din morti/ Si a invins moartea/  Apoi i-a facut pe toti zombi.”

Eu cred ca aici e o chestie interesanta de aflat, vreo traducere din greaca in latina sau invers a Bibliei, o intorsatura de fraza sau poate chiar o taina crestina fundamentala, in orice caz as fi interesat sa aflu de ce se spune asa si nu altfel.

Persoanele din jurul meu insa se pare ca nu au fost la fel de convinse de curiozitatea mea sincera, flacarile din ochii lor facandu-ma sa iau in considerare foarte serios faptul ca iadul este o perspective cat se poate de imediata pentru mine. Asa ca dupa ce am evaluat rapid situatia si am decis ca sunt complet depasit numeric, m-am tras mai intr-o parte si cred ca am fost ultimul care am luat lumina.  

In fine, am fost nepotrivit, recunosc. Asa ca anul asta o sa-mi tin gura, desi Aghiuta ma indeamna la noi si noi prosteli, mai ales in situatii din astea solemne. Cu alte cuvinte, nu sunt eu vinovat, dracu’ ma pune, iertati-ma.

Si Paste Fericit toata lumeaaa!

About Liviu as himself

Beautiful. Dirty. Rich. Abstract. Simple. Married. Expecting. Growing. Expecting. Growing X 2.
This entry was posted in Viata de tata. Bookmark the permalink.

27 Responses to Cum poti s-o incasezi la Inviere

  1. Adela says:

    Paste fericit si voua! Hai ca esti funny! :)

  2. Consoarta says:

    Se pare că nu-ți tremură chiloții suficient de tare de faci glume d-astea în vinerea patimilor, care mai e și 13. Io n-am de gînd să plătesc pentru păcatele tale, așa să știi. (deși aia cu moartea pe moarte e bună!)

    • “Caci in fata Domnului fiecare e responsabil pentru pacatele lui, asa sta scris in cartile sfinteeee….”
      si asa mi se pare si corect sa fie. De vineri 13 nu ma tem, ca pe Jason l-a omorat Freddie in filmul Jason vs Freddie. Sau invers? in fine.

      iubita mea, daca Sefu’ al mare iegzista si deci ma insel teribil, vinovat voi fi doar de pacatul trufiei (un pic) si de ala al zgandaririi aproapelui (care nu mi se pare asa grav).

      altfel, ca am sufletul in general curat, stie el mai bine.
      :)

  3. uglybadbear says:

    my thoughts exactly. la intrebarea nr.2, ar mai fi o explicatie: “cu moartea pre moarte calcind”, altfel spus ii da omor lu’ aia/ala (let’s be politically correct, ca nu stim ce sex are) cu coasa, nu? omoara moartea, da? de aici se desprinde alta intrebare: ce o sa se intimple daca moare moartea? nu mai mor altii de-acum inainte? in acest caz, efectul a fost clar trecator, ca si eu stiu citiva care-au mierlit-o intre timp… sau invie si aia dinainte morti? daca ar fi sa ne luam dupa versul ce urmeaza (“si celor din morminte viata daruindu-le”), varianta doi e mai plauzibila. cum se face atunci ca n-avem atestari documentare despre contemporaneitatea lui zombie jesus (adica ala reinviat) cu inaintasi de-ai lui gen ramses al II-lea etc.? iaca o dilema din care n-am reusit sa ies. dar care nici macar nu-i asa de importanta, caci, daca luam de bun versul citat mai sus (“si celor din morminte” etc.), jesus le-a daruit mortilor viata. cum el tocmai a omorit in secventa anterioara moartea, rezulta ca si moartea a reinviat la faza asta. adica fics pics a rezolvat, ca aia/ala cu coasa a inviat la rindul sau, ergo ne intoarcem la punctul de plecare.
    sarbatori linistite s-aveti si, daca apar noutati, da de stire, oricit de scurt, sa ne bucuram si noi, cetitorii!

  4. Laura says:

    Anul trecut, eu cu prietenul meu și alt cuplu mic, plus două cupluri mari (părinți de membri de cupluri mici) am purces către o biserică din afara Bucureștiului. Nu mai știu care că am degerat complet și la un moment dat creierul a încetat să-mi funcționeze. Ce-mi amintesc totuși e că noi, ăia micii am fost trimiși înăuntru ca să luăm lumina cât e caldă. La fel ca tine, puși pe glume. Nu mai știu exact ce ziceam, cert e că tot interpretări d-astea tematice eram dispuși să facem, dar nimeni nu părea să ne ajute decât în direcția ieșirii. Ne-am cam hlizit, după care ne-am declarat depășiți și am stat în frig ,apoi blanc, apoi am cântat, apoi blanc. Eu ce nu înțeleg e de ce de Sărbători românii nu sunt fericiți, ci serioși de parcă le moare nu se naște sau le învie. Eu una am poftă teribilă de zumzăit vesel, care anul ăsta mi s-a activat chiar de azi.

  5. Andreea says:

    Stii ce mi se pare mie cel mai ciudat? Ca si cei care se declara atei sau agnostici se duc de Paste la inviere, se casatoresc religios si isi boteaza copiii. Si nu, faptul ca asa vrea bunica/ mama/ vecina/ iubita nu mi se pare un motiv suficient de bun.

  6. da’ de ce nu ti se pare un motiv suficient de bun? io-te eu daca ziceam ca nu vreau sa ma casatoresc in biserica, iesea un mega scandal, cu parintii cel putin.
    oricum, eu nu am avut motive sa nu vreau religios. si nici sa vreau, deci I just went with it.
    bine, i-adevarat ca acu’ 3 ani cand m-am casatorit inca nu eram declarat ateu, cochetam doar cu ideea.

    in afara de asta, este greu sa renunti la religia in care ai crescut, sa stii. pe undeva prin ultimele cotloane irationale, sentimentul ala ca gresesti ramane. asta presupun ca e motivul pt care exista oameni care nici nu cred, dar nici atei declarati nu sunt.
    o lalaliesc asa, eventual spun ca ei cred in ceva fara a preciza exact in ce.

    • Andreea says:

      Da, inteleg. Ca doar na, si eu am patit la fel. Acum cateva luni s-a gandit mama sa le faca o bucurie celor doua bunici batrane si le-a adus in Bucuresti sa vada noul meu apartament. Ca sa fie bucuria completa, a chemat si popa sa sfinteasca casa, iar eu am inghitit in sec si am tacut, ba chiar m-am trezit spunandu-i preotului ca o sa ma duc la biserica cu prima ocazie- nu as fi putut sa-i spun altceva la mine in casa chemat de mama. Dar stii, mi se pare ca nu trebuia sa permit asa ceva, ca undeva am fost partasa unui ritual care mie mi se pare ridicol si ca asa cum eu nu oblig pe nimeni sa nu se duca la biserica, nici altii nu ar trebui sa-mi sare mie in cap sa fac anumite lucruri ce imi contrazic convingerile. E adevarat ca nu pierdeam mare lucru, dar pentru mine e destul de important si sa ma comport congruent cu ce simt si cu ce gandesc.

      • Ei, asta mi se pare cam mult, sincer da fiu, eu m-as fi opus. La mine sau la mama in casa nu a intrat popa niciodata, intotdeauna a fost refuzat :)))
        la o nunta si hai, la un botez, mai merg, dar altfel nu prizez popi.

      • ela says:

        Pentru bunicile tale a fost un lucru important, asa că….bine ai făcut. Si eu m-am căsătorit la biserică, si mi-am botezat copilul la biserică, desi nouă nu ne-a păsat de asta, dar tocmai pentru a nu-i răni si frustra pe cei apropiați. Pe popa nu l-am chemat să-mi sfințească casa când a fost gata, dar a venit el de bobotează (ne-am mutat la țară) si a urcat săracu un ditamai deal prin zăpadă de juma de metru ca să ajungă la noi. Asa că l-am băgat în casă, i-am dat un pahar de vin, s-a dovedit a fi un tip chiar simpatic! :)

  7. ale says:

    Nu m-am gandit niciodata la aspectul asta insa acum, dupa ce m-am amuzat teribil, am discutat putin cu prietenul meu pe tema asta si el spune ca explicatia este una care nu tine de prezenta fizica ci de suflet. Adica, inainte de Iisus oamenii nu credeau in viata vesnica a sufletului, acesta murea odata cu trupul si, odata cu moartea si invierea ni s-a oferit mantuirea sufletelor si viata vesnica a acestora. So, prin moartea sa calca pe moartea/efemeritatea sufletelor si daruieste sufletelor viata. Poate se intelege ceva. Eu sunt o persoana cu credinta mare in Dumnezeu, insa religia si ce presupune aceasta ma dezgusta pe zi ce trece tot mai mult.
    PS Supararea sau tristetea sau scarba mea, cum vreti sa o luati, s-a nascut acum cateva luni cand am aflat ca BOR patroneaza un lant de casino-uri in Romania. La biserica ni se spune ca pariurile sunt satanice si vis-a-vis te asteapta cu drag un astfel de asezamant. Dezgustator
    PPS In dumina de FLorii, la biserica, predica a constat in: Avem de vanzare candele de la patriarhie, sfintite si oricum trebuie sa luati, mai bine dati banii la biserica. Drumul spre casa a fost lung si trist.

  8. Vultur Daiana says:

    Felicitari!Va doresc toata fericirea din lume!Asteptam vesti despre micuta si despre cum va simtiti ca proaspat parinti!

  9. arakelian says:

    eu sunt crescuta in Nordul Moldovei, unde religia, biserica, sarbatorile, postul au o valoare simpla dar profunda.
    Daca nu crezi in Inviere, dragostea si jertfa Mantuitorului, si nu ai respect fata de biserica, atunci te rog sa ai respect fata de ceilalti din biserica si mai ales fata de tine, si nu te mai du la biserica si stai acasa la cald si distreaza-te cum stii tu mai bine. Sunt altii, mai piosi, care raman si asculta slujba in exteriorul bisericii, retrasi cu rugaciunea in suflet,lasa-i pe ei acolo unde e locul.

    E f. important sa gasesti locul tau in societate. Esti si tata, acum responsabilitatea ta este si mai mare.

    • Asa e, am fost nesimtit. De unde din nordul Moldovei esti? Ca eu am crescut in suceava, si sincer nu mi s-a parut ca oamenii-s altfel, mai piosi adica, decat in alte parti. E si acolo aceeasi ipocrizie in leg cu credinta: ne prefacem ca credem ca poate ne-ajuta, din astea.

      • arakelian says:

        mai la est de tine, si de la tara. Probabil depinde si de familie, si de mediu, si de preot. Am suferit destul de mult din pct de vedere religios cand am ajuns in Bucuresti – dar nu e bai, m-am adaptat. Bisericile in capitala sunt supra-populate, si in general, eu nu ma duc acolo unde nu mi-e locul – asa ca si in afara bisericii am stat la unele slujbe, iar duminica dupa amiaza multe biserici sunt deschise si nepopulate.

        Exista solutii pt fiecare.

  10. ladybird says:

    Zic numa’: daca esti asa pornit sa nu crezi si impotriva credintei, de ce nu dai cu pumnul in masa si sa refuzi cununia la biserica si sa zici: domne’ eu nu cred in asta si refuz sa fac ceva in care nu cred?. in mos sigur iti vei boteza si fetita, daca nu crezi de ce nu refuzi botezul la biserica? daca esti ateu asa cum zici, fii pana la capat ca altfel una zici alta faci. eu, una, nu fac ce nu-mi place sau sunt convinsa ca nu e bine.

    • Da eu nu-s pornit impotriva credintei, doar ca nu cred; is un pic pornit impotriva bisericii; am explicat mai sus ca pot participa la ritualuri care pt mine nu inseamna nimic de dragul apropiatilor; nu am motive sa refuz, e ca si cum as merge la un spectacol care pe mine ma lasa rece dar persoanei pe care o insotesc ii place.

  11. dl Robo, felicitari si va doresc tot binele din lume!

  12. Omnia says:

    Felicitari si zen. Cica nu e sprint, e maraton!

  13. Iulia says:

    Dragul meu, din toata inima sper sa nu ai nevoie niciodata de ´´aceasta institutie numita biserica´´, dar sa-L cunosti pe Hristos si sa intelegi.
    Tu te duci la cladirea in sine. Altii (ca mine) ne ducem la Hristos ca sa sarbatorim cu El.
    Daca vrei sa stii ce inseamna ´´cu moartea pe moarte calcand´´ mai citeste putina teologie.
    Nu cred ca are sens sa te faci de tot ridicolul demostrand ca nu ai idee de ce vorbesti.

    Eu sunt ortodoxa practicanta si am numai 30 de ani. Si cred din toata inima in Hristos.
    Asta nu inseamna ca nu vad ´´paiul / brana´´ din ochiul celor care pretind ca reprezinta pe Hristos.
    Vai de cei prin care vine ratacirea – cine are urechi sa auda….

    • De ce nu are sens sa ‘ma fac de tot ridicolul?!’
      eu sunt ateu si exact asta si zic, ca nu inteleg despre ce anume se vorbeste mai precis cand se vorbeste de dumnezeu.
      Asa ca daca tu stii ce inseamna chestia aia, zi si mie, ca eu teologie nu o sa citesc vreodata.
      Draga mea!

Dati cu opinionul aici, multumesc.

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s