Caca

Ora 0620 (ăusixhandrid…end…tuenti, cum zic americanii in filme). Sunt distrus de nesomn, deja nu mai fac bine distinctia intre vis si realitate, nu stiu daca dorm sau sunt treaz. Stiu ca Sofia s-a trezit la 0600 si sper din toata inima sa fi adormit la loc.

Se aude ceva dinspre patutul alb – comentarii. Scot antifoanele si bag un mormait, adica “mmm” cu sensul de “ce ai spus, iubita tatii, de ce nu dormi, puica tatii?”

Tati, e lumina afara? Nu, inca nu e. Asta dupa ce m-a pus aghiutza intr-o zi sa-i spun sa se culce la loc ca nici macar lumina nu e afara, si de-atunci ma intreaba de 10 ori in fiecare dimineata daca e lumina afara. Atat de mult ma intreaba incat am confectionat o mini instalatie formata dintr-un bec si o priza programabila si incerc sa dresez copilul ca raspunsul la intrebarea “e lumina afara?” este dat de status-ul acelui bec: aprins inseamna ca e lumina si ne sculam, stins inseamna ca ne culcam la loc.

Nu merge, in continuare ma intreaba daca e lumina afara, chit ca becul e stins. Nu, nu e lumina, hai sa ne culcam la loc ca toata lumea doarme si sunt foarte obosit.

Urmeaza 2 minute de tacere, hai ca i-am inchis gura, gata sa vezi ca se culca inapoi. Si dupa aia:

Tati, vreau sa fac caca!

In acel moment inteleg ca gata, s-a terminat cu somnul.

Problema e ca fata are aproape 3 ani si ca deja la varsta asta, vorba lui Louis CK, “she does not poop anymore, now she craps!!!”

La inceput, astepti cu nerabdare primul caca al beblusului proaspat nascut si te sperii cand il vezi negru sau verde inchis, daca nu ai citit deja ca asa arata primul caca. Dar te bucuri. Apoi in zilele urmatoare pandesti in scutec faimoasele “bilute” sau “bobite” sau cum se cheama, si culoarea mustar. Si e bine. Cam un an de zile e bine, caca de copil mic nici macar nu prea miroase.

Si pe parcurs, undeva pe la 1-2 ani, odorul tau, ingerasul tau scump si diafan, incepe sa traga niste cacari de sta pamantul in loc. Tot te bucuri, ca daca se caca vartos inseamna ca mananca bine si ca arde si ca acumuleaza si creste fata lui tata, dar parca pe undeva ti-ai dori sa existe o solutie ca sa nu mai dai chiar nas in nas cu produsul metabolismului odraslei prea-iubite, nu stiu, sa se intample cumva si sa faca la veceu sau ceva.

Nu va descriu. Sa zicem doar ca la sase dimineata exista alte lucruri mai placute cu care e preferabil sa dai ochii. Si daca s-ar fi intamplat o data de doua ori pe luna nu ar fi motiv de mentionat nici macar intr-o conversatie intamplatoare cu nevasta, darmite pe blog, insa asa arata 3 din 5 dimineti de-ale mele din ultimele luni.

Mi-a placut ce am citit undeva: zice ca daca in fiecare dimineata inghiti o broasca raioasa pe stomacul gol, te asiguri in felul asta ca ziua ta nu poate decat sa se imbunatateasca. Eu sunt pe acolo.

Nu ma plang, asa imi trebuie daca am facut sex fara prezervativ, inteleg perfect chestia asta. Dar in ultima luna am calcat de vreo 3 sau 4 ori si in niste rahat de caine, din ala de pe strada, asa ca nu stiu ce sa zic, viata mea a inceput sa ia o intorsatura de rahat care ma ingrijoreaza.

Sa calci intr-un rahat pe strada e ceva groaznic, mai ales daca esti germofob ca mine. Nici nu vreau sa imi amintesc, mi se stange pielea pe spinare.

Ultima data am calcat alaltaieri, eram cu masina prin oras dupa niste treburi si am coborat undeva. De obicei am noroc si calc doar putin, insa de data asta am facut terci cu juma’ de talpa un ditamai cacatoiul galben, gras.

Si eram incaltat cu bocancii de munte, aia care au pe talpa mii de santuri si santulete, ca sa nu derapezi! Sau ca sa nu mai scoti cacatul de acolo nici cu excavatorul!

Primul meu gand, imediat dupa ce era sa lesin de greata si de senzatie ca sunt murdarit definitiv, a fost sa ma descalt si sa arunc bocancii. Si-asa ma batea gandul sa-mi iau altii. Apoi mi-am dat seama ca nu pot sa raman descult in mijlocul orasului. Dar aveam o problema: in masina nu ma puteam baga, nici in locul unde aveam de mers nu puteam merge, ca ar fi mirosit copios.

Asa ca a trebuit sa caut, pe strada, o metoda sa ma curat. De obicei salvarea in asemenea situatii e o balta, asa ca am cautat o balta. Dar nu erau balti, ca era uscat. Am mai mers un pic si am gasit o balta mare, apoi mi-am dat seama repede ca era o balta cu apa de canal, ca mirosea! Apoi am vazut si masina astora de la apa si canal, desfundau un canal mai incolo. In fine, am gasit niste gramajoare de zapada si astea au fost salvarea mea! Am stat vreo jumatate de ora si am vanat fiecare gramajoara de zapada de pe strada aia si am curatat obsesiv papucul cu pricina.

S-a curatat bine. Acasa mi-a fost greata sa intru in casa, dar am pus pana la urma niste Domestos pe talpa.

Inca ma gandesc sa-i arunc.

Am niste zile de cacat…

Dar bine macar ca nu am mai calcat in rahat de caine in timpul pauzei de pranz de la birou, cum mi s-a intamplat in vara lui 2002.

About Liviu as himself

Beautiful. Dirty. Rich. Abstract. Simple. Married. Expecting. Growing. Expecting. Growing X 2.
This entry was posted in Viata de tata. Bookmark the permalink.

14 Responses to Caca

  1. :)) Esti primul tatic bine documentat in probleme de tranzit intestinal al copiilor! Cred ca meriti si o medalie pentru faptul ca stii cum arata meconiul, primul scaun al nou-nascutului.
    Se spune ca aduce noroc sa calci intr-un kkt, dar nu-i adevarat, spun din experienta ca asta nu-i valabil decat daca iti ramane sub unghii, in rizurile talpii de bocanc nu se pune. Deci, daca vrei noroc, mai exerseaza! :)

  2. Vai am ras cu lacrimi:))) si eu am călcat intr-un rahat miercuri si am zis ca am noroc si sa pun un bilet la loto, abia acum mi-am amintit de el, ma duc sa verific poate am câștigat ceva :)))

  3. Luana says:

    E disrespectful sa pui poze cu copilul online (nu si-a dat acordul, intimitate etc. apud printesa urbana), dar absolut in regula sa dai detalii de genul asta. Nu ii stie nimeni numele si n-o sa caute nimeni vreodata, acum sau in viitor, informatii despre ea.

    • Ce detalii, ca face caca? Oau, chiar ca va fi umilita peste 15 ani cand colegii ei vor citi aici si vor descoperi ca facea caca cand era mica. Sau acum clar o va recunoaste cineva pe strada dupa indiciul asta.
      Plus ca nu inteleg: imi reprosezi tu mie ca nu fac ceva ce-mi foloseste mie? Vai, thank you for caring, dar nu ai vrea totusi sa porti mai putin de grija altora?
      Are you for real?

  4. Luana says:

    The Nile is not just a river in Egypt :)

    • avand in vedere ce furtuna a dezlantuit acel articol, cu oameni care in loc sa se gandeasca pentru ei daca are sau nu sens ce scrie acolo au inceput sa acuze autorul de paranoia sau, la polul opus, de ipocrizie (cum faci si tu), as zice ca nu sunt singurul care e in denial sau care are sentimente de vinovatie mai mult sau mai putin reprimate.
      savvy?

  5. Ana says:

    Da, am calcat si eu odata, bine si apasat, inainte sa intru la ore, pe vremea cand eram la scoala. Si nici nu era zapada… Nici balti. Doar iarba verde. Iar talpile erau din alea cu santuri, cum zici si tu. Uite ce amintiri mi-ai starnit! Oribil! Si gandeste-te ca trebuia sa intru la ore… Intr-o clasa plina, si sa stau in banca. 😰

  6. Ana says:

    Asa se intampla cand romanii nu stiu sa stranga din urma animalelor de casa. Ca sa nu mai socotim si “operele” unor oameni sau ale animalelor strazii. Da, sunt si de oameni…😏

    • or fi si de oameni, dar eu in ultimii ani numai de caine am vazut.
      ma rog, nu sunt specialist in diferentele dintre ele :)), dar as zice ca numai de caine.
      Asta si pentru ca un rahat plantat fix in mijlocul trotuarului e mai putin probabil sa fie de om, ca poate sa te vada cineva cand il plantezi.

      • Ana says:

        Nici eu nu-s de specialitate 😂. In fine, sa uitam lucrurile neplacute.. Cel putin acum, in ajun de sarbatoare.
        Craciun fericit alaturi de cei dragi!

  7. Tina says:

    Am ras cu lacrimi, pana mi-am amintit ca acu niste saptamani am calcat si eu destul de apasat intr-asa ceva. Primul gand ce l-am avut dupa ce-am realizat ce s-a intamplat, a fost ca l-as bate pe proprietarul cainelui. Al doilea, ca l-as bate cu papucul ala murdar. Eh, aici in Franta, e de groaza… nici un minut nu poti umbla fara sa te uiti la picioare ca risti sa calci dintr-unul intr-altul. (hai sa nu generalizez, poate doar in orasul in care locuiesc eu)

Dati cu opinionul aici, multumesc.

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s