Ce faci daca copilul tau e homosexual

Niste discutii recente mi-au amintit de o intamplare din vara trecuta: era ziua in care a fost in Bucuresti LGBT Pride 2014 si eu ieseam cu nevasta insarcinata si copila de la cafeneaua aia trendy de pe Arthur Verona, cred ca era chiar Carturesti sau cum ii zice.

Nu am facut decat cativa pasi pe strada si a aparut o domnisoara care avea o camera video in mana si care s-a apucat sa ne ia un interviu ad-hoc, aproape fara sa ne intrebe daca dorim sau nu asta. Prima intrebare a fost ce parere avem despre faptul ca in ziua aia fusese marsul ala LGBT. Eu nu vazusem la tv sau in presa nimic despre mars, dar am zis ca ma bucur ca si in tara noastra se organizeaza astfel de chestii, deci am o parere buna.

Mi-am dat seama imediat, dupa fata domnisoarei, ca nu a fost un raspuns pe placul ei. A inceput cu tot felul de intrebari capcana si cu un hate-speech de manual la adresa homosexualilor care m-a facut sa-i spun ca nu mai doresc sa raspund la intrebarile ei, inainte sa ma enervez.

Totusi la urmatoarea intrebare am raspuns: “Ce ai face daca fiica ta (si a aratat spre Sof) ti-ar spune peste niste ani ca e homosexuala” (a fost o intrebare cu care credea ca o sa ma dea gata, ca adica e usor sa sustii drepturile homosexualilor la modul general, dar cand copilul tau e unul, incepi sa ai probleme). Eu am raspuns ca daca asta o va face fericita, fiica mea poate sa faca sex si cu o capra sau cu un extraterestru, dar asta e mai putin important acum.

Intrebarea ramane, e una importanta si mi-a venit din nou in minte recent, cu una din multele ocazii in care aud sau citesc opinii ale oamenilor care merg in directia “homosexualitatea e o boala, o devianta, o perversiune, un lucru anormal etc etc”.

Deci, ce as face eu, la modul foarte serios, daca unul din copiii mei mi-ar spune ca e homosexual?

Dupa ce m-am gandit din nou, si bine, la intrebarea asta, cred ca as face 2 lucruri:

1. Intai, m-as bucura ca mi-a spus, si m-as bucura cu atat mai mult cu cat mi-ar spune cat mai devreme. Adica sper sa nu astepte pana la 40 de ani sa-mi spuna.

2. In afara de asta, nu as face nimic in afara sa continui sa-l iubesc.

Cum m-as simti daca copilul meu mi-ar spune asta, e o alta intrebare. Probabil as simti urmatoarele:

1. Tristete in cazul in care voi afla ca stigmatul atasat de societate homosexualitatii este sau a fost un lucru care l-a chinuit pe copilul meu. Si e probabil sa fie asa, nu cred ca in 20 de ani mentalitatea din tara noastra se va fi schimbat atat de mult incat homosexualitatea sa fie acceptata pe scara larga.

2. As mai simti un pic de anxietate pentru sansa lui la o viata usoara din punct de vedere social si pe viitor, tot din cauza acestui stigmat.

3. As simti un oarecare regret ca scad sansele sa am nepoti naturali (desi daca e vorba de Sof, se poate). Dar pe de alta parte, copiii mei, chiar heterosexuali fiind, ar putea decide oricum sa nu faca copii la randul lor, deci nu-mi fac mari griji in legatura cu imposibilitatea de a avea nepoti naturali din cauza unei posibile homosexualitati.

Si cam asta e. In rest nu as face nimic, mi-as vedea mai departe de viata mea si de viata lor, asta e ceea ce cred in mod sincer acum.

Nota suplimentare:

Nu stiu exact ce e homosexualitatea. Nu cred ca e o boala, pentru ca inclinatii homosexuale avem cu totii, chiar daca unii ni le recunoastem ca atare iar unii ni le reprimam. Eu personal nu am avut nici o experienta homosexuala pana acum si probabil nici nu voi avea, insa m-am gandit in mai multe ocazii la cum ar fi sexul cu un barbat, asta in mod clar. Ce e de asemenea clar e ca exista barbati care nu imi plac, dar exista si barbati care imi plac, care ma atrag de la distanta, exact la fel cum exista si femei care ma atrag de la distanta, nu neaparat intr-un mod direct sexual, insa asa, intr-un mod sa zicem pre-sexual, in sensul ca pot sa recunosc un barbat frumos si atragator cand il vad, am antene si pentru asa ceva, nu numai pentru femei.

Din cate am mai discutat cu diferite femei, inteleg ca si femeilor heterosexuale le plac alte femei si am impresia ca experientele pasagere de homosexualitate sunt mai frecvente la femei decat la barbati. Sau poate pur si simplu femeile sunt mai dispuse sa recunoasca asta, iar barbatii nu, pentru ca teama de homosexuali si de a recunoaste inclinatii homosexuale e mai mare in randul barbatilor (probabil pentru ca impulsul homosexual e mai mare in randul barbatilor).

Homosexualitatea nu poate fi o devianta, o chestiune de moravuri laxe adica, pentru ca ea exista de la inceputul speciei umane, cand moravurile erau cumplit de rigide, deci acum doar vorbim mai mult de ea si unor netoti li se pare ca e in crestere, desi probabil rata de homosexuali e constanta. Daca ne gandim ca homosexualitatea exista si in regnul animal, devine destul de clar ca existenta unei populatii homosexuale in cadrul unei specii este o chestie absolut normala. Este stiut ca natura functioneaza prin incercari si isi doreste sa aiba succes in medie, deci daca exista o pondere importanta de indivizi in cadrul unei specii care sa asigure supravietuirea ei, atunci natura e multumita, nu e nevoie ca absolut fiecare individ sa se reproduca, la fel cum nu e nevoie ca absolut fiecare individ sa fie sanatos si sa traiasca (si bolile sau malformatiile congenitale pun in pericol reproducerea speciei, la fel ca si homosexualitatea, nu? – si totusi natura nu a decis sa elimine complet nici una, nici alta)

Deci sa spui ca homosexualitatea pune in pericol familia sau generatiile viitoare sau mai stiu eu ce bazaconie este o dovada de ingustime severa a mintii si nimic mai mult.

Dar cea mai cretina chestie care se poate spune in legatura cu homosexualitatea este ca se ia, ca e contagioasa, ca daca copilul vede, sunt sanse sa devina si el unul. Treaba asta e cretina in primul rand pentru ca se contrazice pe ea insasi: daca homosexualitatea ar fi contagioasa, inseamna ca ar fi o chestie absolut normala, la fel cum sunt bolile fizice contagioase. Dar daca e o chestie absolut normala, de ce sa ne fie teama de ea? Ca nu e ca si cum mori daca te molipsesti de homosexualitate, deci nu e ca la boli, care iti pun in pericol viata. Daca homosexualitatea ar fi contagioasa, ar fi ca oricare alta chestie contagioasa, ca raceala sau moda, sa zicem. Ai putea sa astepti sa-ti treaca (ca la raceala) sau sa faci misto de ea (ca la moda), dar nu inteleg de ce ti-ar fi teama de ea si de ce ai respinge-o cu vehementa.

Gata, nu mai scriu filosofii. Dupa cum vedeti, nimic despre religie astazi :))

Noi si copiii sa fim sanatosi, homosexuali sau heterosexuali – oricare din astea doua e mai bine decat asexuali – de-abia in cazul asta mi-as face griji.

About Liviu as himself

Beautiful. Dirty. Rich. Abstract. Simple. Married. Expecting. Growing. Expecting. Growing X 2.
This entry was posted in Opinii despre treburi, Viata de tata. Bookmark the permalink.

27 Responses to Ce faci daca copilul tau e homosexual

  1. otiliazen says:

    Felicitari, imi place cum gandesti!
    O sa vorbesc in termeni stiintifici putin. Exista genotip, care este XX la femeie si XY la barbat (plus niste anomalii rare XXY). Exista fenotip, adica felul in care te porti, ca o femeie sau ca un barbat. O gena de pe cromozomul Y daca ajunge din greseala pe X atunci ori copilul are XX (deci fata), insa se comporta ca un baiat; ori probleme cu organele genitale. Pentru detalii, aici http://ghr.nlm.nih.gov/gene/SRY
    Un aspect important de luat in considerare este brain sex (sexul creierului). El este influentat de gene (si neurotransmitatori), care pot fi normale sau anormale, dupa cum am scris mai sus. Si acestea influenteaza fenotipul, preferinte sexuale, identitatea sexuala. Altfel spus, orientarea sexuala este data de gene, neurotransmitatori, creier, toate la un loc pentru ca functioneaza impreuna, se influenteaza una pe cealalta.
    In realitate, te nasti homosexual, esti rezultatul bagajului genetic, al erorilor aparute in timpul dezvoltarii, insa nu esti vinovat de nimic. Nu este o decizie sa iti placa persoanele de acelasi sex, cum nu este o decizie sa iti placa cele de sex opus. Este acelasi lucru ca un om care se naste cu o boala congenitala, de exemplu Down, sau un om fara o mana, sau etc, nimeni nu este vinovat ca se naste asa, doar nu este ceva ce au decis! Singura decizie (inteleapta) este sa imbratiseze ceea ce sunt, deci ma bucur pentru persoanele homosexuale ce recunosc asta (chiar am avut 3 prietene lesbiene cu care m-am inteles foarte bine si nu le-am judecat niciodata).
    Este adevarat ca homosexualitate este o anomalie, pentru ca statistic vorbind este mai putin intalnita decat heterosexualitatea. La fel, orice boala se numeste anomalie, pentru ca majoritatea nu sufera de ea. Atunci cand se inclina balanta si majoritatea sufera de x, anormalul devine ce era pana inainte normal. Asta e tot.
    Imi pare rau ca lumea nu stie sau nu intelege ce am spus mai sus, faptul ca homosexualii nu au control, chiar s-au nascut asa! Si nu sunt vinovati cu nimic! Stiati ca fiecare om are anomalii genetice si depinde de noroc ce se activeaza si ce nu? Uneori ceva se activeaza de cand esti fetus, alteori la 1-3 ani dupa nastere (pentru ca asa este semnalul transmis de gene, chiar daca pana atunci totul era normal in aparenta), sau altele se activeaza in functie de mediu. Fiecare cu norocul lui! Asa ca la fel cum nu judecati un om ca s-a nascut fara o mana, asa sa nu judecati un om pentru ca este homosexual! Sau transexual, sau orice deviatie sexuala, asa s-a format creierul, asta transmite!

    • merci de referinte, o sa citesc.
      mie nu prea-mi place linia asta de argumentare cum ca te nasti homosexual si nu mai ai ce face, deci trebuie sa fii acceptat pt ca nu depinde de fapt de tine.
      nu-mi place pentru ca promoveaza in subtext o atitudine de mila dispretuitoare la adresa persoanelor homosexuale, in sensul “lasa-i saracii ca asa s-au nascut”, adica e ca si cum ar fi handicapati sau ceva.

      eu cred ca orientarea homosexuala este la fel de legitima ca oricare alta in virtutea unui principiu umanist de auto-determinare, adica fiecare are dreptul sa traiasca asa cum crede de cuviinta; cu alte cuvinte, chiar si daca homosexualitatea ar fi 100% o chestiune de alegere, eu as sustine pana in panzele albe dreptul oricui de a fi cum doreste sa fie, desigur atat timp cat asta nu lezeaza drepturile fundamentale ale altora (dreptul de a te simti ofensat nu se numara printre drepturile fundamentale ale altora :))

      acum, probabil ca exista si homosexuali nascuti, adica persoane care nu au simtit NICIODATA atractie sexuala decat fata de acelasi sex.
      insa cu siguranta exista si homosexuali facuti, sau oameni care sunt bi-sexuali, sau oameni care au perioade hetero si homo, deci nu sunt absolut convins ca orice practicant de dragoste homo este afectat de un dat genetic – aici vorbesc din experienta directa a discutiilor cu persoane homosexuale.
      cred ca poate fi si o chestie de curiozitate, sau de life style, sau de imprejurari (de ex. puscariasii care pana sa intre in puscarie nu au fost homosexuali) si asa mai departe.

      de fapt, cred ca toti oamenii sunt bi-sexuali ca si preferinte, doar ca unii intr-o masura mai mare si alti intr-o masura mai mica; asta deoarece cred ca toti oamenii sunt si barbati si femei dpdv al creierului sexual, doar ca in cantitati diferite.

      de altfel, stiu ca toti foetus-ii sunt de gen feminin intr-o prima faza, ca de aia au barbatii sfarcuri si femeile clitoris, nu?

      • Nu prea! Nu toti oamenii sunt bisexuali. Din cate stiu eu unii sunt hetero, unii sunt bi si unii sunt gay, si asta le dicteaza din nastere creierul si sistemul hormonal (femeile cu exces de testosteron au ambivalente ca sa zic asa)
        In creier se aprinde o anumita parte cand ti se arata imagini de corpuri goale. E simplu si oamenii au identificat-o. Si creierul se aprinde in concordanta cu anumiti hormoni pe care ii ai. Deci da, te nasti homosexual. Asta clar! Nu, nu esti ‘facut” din cauza de mediu…poate te prefaci ca iti “place” asta din cauza de circumstante. Habar nu am. Eu una iti pot spune sigur ca sexul cu o femeie…numa’ cand ma gandesc si ma face sa nu mai vreau sex deloc! Daca as avea de ales intre sex deloc toata viata mea si sex cu o femeie as alege-o pe prima. Pentru ca in capul meu de femeie heterosexuala, sexul nu se poate intampla decat cu un mascul.

      • otiliazen says:

        Homosexualitatea este explicata prin stiinta, nu tine de ceea ce credem noi, chiar daca vrei tu sa tragi in directia asta. Ce inteleg din ce ai scris este ca pui foarte mare pret pe alegere, vrei ca oamenii sa respecte alegerile celorlalti. Fair enough, este foarte bine sa respectam alegerile celorlalti (atata timp cat nu ranesc pe cei din jur, cum ar if de exemplu pedofilii, criminalii).

        Eu una nu consider ca daca cineva stie ca “te nasti homosexual” il percepe pe homosexual ca meritand mila sau dispret. Nu neg faptul ca sunt unii care percep asa, insa ei au aceasi atitudine si fata de o persoana, de exemplu, ce are culoarea pielii neagra (origine africana). Iar oamenii care gandesc asa, au ei o anumita problema…Si exista, doar ca eu sper ca nu multi. In schimb sunt persoane care in momentul in care inteleg faptul acesta inceteaza sa ii mai judece sau sa ii perceapa negativ, iar asta este un lucru bun.

        Legat de alegere sau “asa te nasti”. Ceea ce suntem este rezultatul genelor + experienta de viata. Sunt aspecte unde genele isi spun cuvantul indiferent de mediu. Si sunt aspecte unde mediul isi poate spune cuvantul doar daca genele i-au oferit posibilitatea. O paralela pentru a intelege ce spun o fac cu violenta in familie. Sunt copii care o anomalie pe anumite gene (daca vrei, pot sa iti ofer detalii) si daca traiesc intr-un mediu violent ei devin violenti; insa cei care nu prezinta aceste anomalii, nu devin violenti chiar daca traiesc in mediu violent. Si invers, daca prezinta anomalia si traiesc in mediu non-violent, ei nu devin violenti. Tocmai asta e ideea, sunt zone unde mediul nu este responsabil in intregime de ceva, cum sunt zone unde nici genele nu sunt responsabile in intregime de ceva. Iar legat de persoanele care devin homosexuale cred (deci este parere, nu ceva ce stiu) ca aveau o predispozitie genetica. Deci nu trebuie privite lucrurile in alb sau negru, ci trebuie inteles ca sunt legate si se influenteaza una pe cealalta.

        Asa este, sexul standard este feminin, si la 6 saptamani se formeaza testiculele, daca este baiat, si la 7 saptamani apar ovarele daca nu este baiat.

        • Din cate vad eu, orientarea sexuala NU este explicata de stiinta:

          ” There is no consensus among scientists about the exact reasons that an individual develops a heterosexual, bisexual, gay or lesbian orientation. Although much research has examined the possible genetic, hormonal, developmental, social and cultural influences on sexual orientation, no findings have emerged that permit scientists to conclude that sexual orientation is determined by any particular factor or factors. Many think that nature and nurture both play complex roles; most people experience little or no sense of choice about their sexual orientation.”

          http://www.apa.org/topics/lgbt/orientation.aspx

          Ce cred ca vrei sa spui este ca nu poate fi schimbata. Sau ca nu poate fi schimbata voluntar, pt ca exista si conceptul de fluiditate sexuala.

          Da, se pare ca nu poate fi schimbata, ca nu e o alegere adica. Dar cred in continuare ca asta e o linie de argumentare riscanta la noi in tara. In America poate merge.

          La noi e riscanta pt ca atunci cand combinam afirmatiile:
          1. Homosexualitatea este un dat genetic.
          2. Homosexualitatea este o anomalie (chiar si tu spui asta)

          Rezulta ca homosexualiatea este ca un fel de malformatie congenitala, ca un handicap. Si-apoi: “Cum sa permitem unor handicapati sa se casatoreasca sau sa infieze un copil?! Ei, saracii, sa se interneze la spitalul de nebuni, ca sunt nebuni.”

          Unde mai pui ca incidenta bolilor mentale in populatia LGBT chiar se pare ca este mai mare, dar si eu as avea probleme psihice daca lumea nu m-ar accepta drept ceea ce sunt.

          Ori tot stiinta este de acord ca homosexualitatea este o orientare sexuala sanatoasa si NATURALA.

          daca ceva apare in mod sistematic in natura, este vorba de un lucru natural, chiar daca ocurenta lui este redusa.

          Bolile sunt lucruri naturale. Malformatiile congenitale sunt lucruri naturale. Homosexualitatea e un lucru NATURAL, pt ca apare in mod sistematic in natura, atat la om cat si la multe alte animale -asta inseamna sa fie “natural”.
          Si hermafroditismul este un lucru natural, sunt enorm de multe specii de animale hermafrodite.

          Ideea mea este ca discursul despre acest subiect, i.e. cuvintele pe care le folosim, conteaza. Hai sa nu mai spunem ca e un dat genetic si o anomalie. Si-asa exista o confuzie maxima intre orientare sexuala, identitate sexuala, comportament sexual, identitate de orientare sexuala, gen psihologic, gen social etc

          Oricum oamenii se inteleg cu dificultate pe temele astea. Uite, Alexandra de mai sus pare ca a inteles ca eu ma refeream la facut sex cand am zis ca eu cred ca toti suntem bi-sexuali.. dar eu ma refeream la faptul ca toti avem o combinatie variabila de male/ female traits, de idei mixate despre ce inseamna genul ca si construct social etc

          Eu de exemplu ma ingras ca o femeie (fac fund, nu burta) si plang la filme. In acelasi timp, in general sunt destul de agresiv (testosteron). Asta voiam sa zic: proportie variabila de male/ female.

          Deci homosexualitatea este o chestie sanatoasa si naturala, eu asta vreau sa aud spunandu-se despre ea. Nu ca e o anomalie, nu ca e un fel de dat genetic. Mai ales ca din cate vad, nici nu e clar ca e asa, adica nu se poate spune inca din burta mamei daca unui copil ii va placea pe partea asta sau pe cealalta cand va fi adult.

      • Andreea says:

        “dreptul de a te simti ofensat nu se numara printre drepturile fundamentale ale altora”- atunci de ce merge la puscarie un om care iese dezbracat pe strada? De ce a fost demontata sculptura asta?
        http://bucurestiul.ro/cand-vazut-o-firea-s-speriat-de-ea-si-ordonat-sa-fie-data-jos-sculptura-ofensatoare-sexual-demolata-bucuresti/

        Pentru ca unii se simt ofensati.

  2. otiliazen says:

    Si ca sa raspund la intrebare, nu am nimic impotriva daca peste ani copilul imi va zice ca este homosexual, la baza eu l-am facut, eu cu tatal lui, doar de la noi are genele, in burta la mine s-a format creierul :) Sper doar sa stie ca poate sa imi spuna asta, nimic din ce simt fata de el nu s-ar schimba, ar fi si culmea :)

    p.s. Da, recunosc, observ persoanele de acelasi sex care arata bine, la fel cum le observ pe cele de sex opus. Si ma limitez la a le observa, si nu ma deranjeaza faptul ca sotul le observa, este absolut normal, doar avem ochi sa vedem si sa admiram frumosul, nu? :)

  3. DanielaG says:

    Felicitari! Nu toti parintii ar fi de aceeasi parere si ma bucur ca pot citi asta undeva. Chiar vorbeam cu sotul meu inainte de copii, apoi si dupa ce s-au nascut copiii, si tot la concluzia asta ajunsesem: ca daca vreunul dintre ei va avea vreodata inclinatii homosexuale, speram sa vina sa ne spuna, sa nu trebuiasca sa aflam de la vreun tert. Pentru ca oricum ar fi, este copilul nostru si il vom iubi indiferent daca iubeste o persoana de acelasi sex sau de sex diferit. Trebuie sa acceptam aceste comportamente, nu sa le blamam. Sunt oameni ca si noi, iubesc si ei, sufera la fel. Si nimeni nu poate spune “mie cu siguranta nu mi se va intampla, copilul meu nu va fi asa”. Indiferent ca este sau nu determinat genetic, trebuie sa acceptam asta. Sa nu uitam ca in Antichitate nu era nicio rusine sa fii homosexual.

  4. MM says:

    Deocamdata doar ma bucur ca, cel mai probabil, copiii mei vor creste intr-o tara unde homosexualitatea nu e ceva anormal. In plus, am si prieteni homosexuali, asa ca sper sa priceapa de mici ca nu-i nimic “rau” in asta. Apropo, daca as alege sa-mi botez copilul, prietenul homosexual ar fi probabil in topul listei pentru postul de nas. Nu pentru ca e gay, ci pentru ca e un om super fain.

  5. arakelian says:

    am citit articolul si comentariile atent.
    Si eu am ceva colegi gay, sincer le prefer prezenta decat a unuia ce se crede mascul cu glume deplasate (noroc ca imbatranesc si scad aceste discutii). Sunt mai atenti decat majoritatea barbatilor, ingrijiti, sensibili, saritori, fara zemefleala, fara sa fie cu nasul pe sus; de cate ori am colectat fonduri/lucruri/solutii pt cazuri umanitare in Ro sau cazurile unde voiam sa schimb/ ajut cumva societatea romaneasca, ei bine ei au fost printre primii care au oferit ajutor neconditionat si fara sa comenteze (cum fac majoritarea romanillor!!!!) – lucru care nu poate decat sa ma impresioneze placut. Da, mi se par mai harnici decat majoritatea barbatilor romani.

    Si acum sa prezint o situatie clara: un baiat din familie de mic a avut o …pasiune pt unghii facute, ruj, papusi etc. Prima idee a fost ca… daca o sa devina gay??? (drama mare in Moldova intoleranta). Apoi treptat am remarcat ca deja e destul de efeminat de pe la 4-6 ani, cu o sensibilitate aparte (specific femeilor), cu atractii si pasiuni pt culori, creme, gusturi la pantofi cu toc etc. Da, de la 4-5-6 ani. Apoi a fost ‘masculinizat’ de turma, suferea ca nu era acceptat, a devenit f. agresiv si clovnul clasei etc. Astazi traieste in Olanda. Nu stiu daca e gay sau nu, nu intreb si nu ma priveste; familia l-ar renega daca ar sti asa ceva (a avut niste conflicte deja), iar faptul ca nu este acceptat de familie si asta l-a facut sa sufere f. mult.

  6. feedback says:

    in ce ma priveste – e posibil sa fiu din categoria celor care dau ” dovada de ingustime severa a mintii si nimic mai mult.” (pt ca da, cred ca homosexualitatea “pune in pericol familia”. nu pericol de moarte, desigur, ci pericolul de profunda schimbare a valorilor); e posibil ca ambiguitatea / incertitudinea privind cauzele homosexualitatii, sa-mi confunde ideile, sau, in orice caz, sa ma impiedice in formularea unor idei clare vis a vis de ea. e suspect cum nici stiinta nu poate spune exact care-i cauza. nu vi se pare?; e posibil ca, datorita faptului ca n-am cunoscut si nu cunosc niciun homosexual, sa fiu mai distanta vis a vis de acest subiect. cunoscand un homosexual, probabil as avea aceeasi atitudine ca cei care cunosc homosexuali: fiind el insusi, ca individ, de treaba, sa generalizez si sa spun ca toti homosexualii sint de treaba si oameni faini – in ce ma priveste, spuneam, sint refractara acestui subiect. si nu refractara la modul general (n-am nimic cu fenomenul si cu homosexualii), refractara la modul particular (daca copiii mei ar deveni homsexuali).

    “Dar am o intrebare totusi. De ce e asa de important care sunt cauzele homosexualitatii?
    Daca, sa zicem, ar fi 100% chestie de alegere, ai/ati avea o opinie diferita ref. la acceptabilitatea ei?”

    categoric. de inteles as putea-o intelege, fie ca este genetica, fie ca este alegere. dar de acceptat… mi-ar fi mai usor s-o accept daca ar fi genetic, pt simplul motiv ca asta nu ar depinde nici de mine, nici de copilul meu. nici in cauza, nici in prevenire, nici in manifestare. si nu doar mi-ar fi mai usor s-o accept, dar as lupta si as face orice imi sta in putinta ca totul sa fie cat mai lin pt copiii mei.

    daca ar fi doar chestie de alegere, atunci as suferi cumplit. o data raportandu-ma la copil (ca va fi etichetat, judecat, ofensat, etc) o data raportandu-ma la mine (as considera pur si simplu ca in rolul de mama, de parinte, am dat faliment total. ar fi o durere… hm…. nu vreau sa ma gandesc).

    in plus, daca ar fi ceva genetic, presupun ca manifestarile ar fi destul de timpurii, ai timp sa-ti dai seama, ai timp sa te obisnuiesti cu ideea, sa te mobilizezi, sa tzii piept situatiei, etc.
    in timp ce, daca e o alegere, si vine dintr-odata si pe nepusa masa… na, intai e socul, p’orma negarea, p’orma explicatii, intrebari si raspunsuri, si-ncet incet va veni si acceptarea.

    oricum, suferinta asta cred ca s-ar petrece doar in mine, in sufletul meu. (bine, nu garantez ca nu s-ar vedea :) ) in realitate, dincolo de acceptare sau gradul de acceptare, nu as putea sa nu-mi iubesc copiii, sa-i sustin si sa-i sprijin in tot ce vor face. voi fi alaturi ei, orice-ar fi.

    • Intrebarea mea cu 100% alegere se referea la acceptabilitatea homosexualitatii in general, nu a homosexualitatii propriilor copii. Merci de opinie.

    • Hei. Tu crezi ca familia va disparea daca … nici nu stiu daca CE: daca homosex. e lasata sa existe? Dar exista de mii de ani si familia e ok. Daca e acceptata? Dar de ce? Familia e ceva ce majoritatea oamenilor isi doresc in mod natural… cu greu imi pot inchipui ca ceva sa poata schimba asta, e la fel ca mancatul, nu e o chestiune de opinie sau de moda.
      Divortul e principalul dusman al familiei, nu homosexualii, hai sa fim in conformitate cu realitatea, nu sa proiectam aiurea niste frici fara obiect.

      • feedback says:

        Hei. raspundeam (si aseara, si acum) acestui articol avand in vedere TITLUL lui (“Ce faci daca copilul tau e homosexual” ). deci vorbeam despre mine in cazul unei eventuale homosexualitati la copiii mei, si nu de incrancenarea ta in apararea homosexualitatii (la asta, si de asta, nu raspund… )

        nu “proiectez aiurea niste frici fara obiect”, ci cred ca daca copiii mei vor fi homosexuali, descendentii familiei noastre se vor termina cam odata cu ei.
        hai sa facem un joc de imaginatie. baiatul meu, devenit barbat, impreuna cu un alt barbat. bun. de-aici sint 2 variante:
        – nu se gandesc sa aiba copii – ceea ce mi se pare un egoism cras, sa traiesti chiar numai pt tine si pt placerile tale.
        – ar vrea sa aiba copii – ori face un sacrificiu si lasa o femeie insarcinata, ori adopta unul.
        faptul ca n-ar fi sange din sangele lui, mai treaca mearga, dar sa-mi imaginez doi barbati (unul “mama” si altul tata), mno… ma depaseste.

        nu stiu ce intelegi tu prin FAMILIE, si nu stiu cum s-ar putea compara asta cu mancatul, dar eu, cel putin in acest moment, asta gandesc.

        aaa, si n-am zis nicaieri ca nu las homosexualitatea sa existe. de unde-a iesit ideea asta?

        • bine. hai sa nu amestecam lucrurile. partea aia cu amenintarea la adresa familiei din articol se referea la nivel de societate si cred ca tu tot asa ai raspuns, ca tu crezi ca homosexualitatea ameninta familia la nivel de societate, pt ca schimba profund valorile.
          replica mea era la observatia ta cu schimbarea valorilor si ce am vrut sa spun, in esenta, e ca tendinta oamenilor de a fi parte din familii (adica cupluri) heterosexuale este naturala, adica este ca si mancatul, o tendinta fireasca, si nu vad cum o poate ameninta homosexualitatea, pentru ca homosexualitatea nu este contagioasa.
          nu vad cum in ruptul capului faptul ca recunoastem dreptul homosexualilor la viata sau la casatorie sau la infiat copii va ameninta cuplul heterosexual.
          in sensul asta, familia nu este o valoare, adica nu e ceea ce crede cineva ca e bine, ci este ceea ce majoritatea oamenilor doresc sa faca, la fel ca mancatul, iar faptul ca altii, mai putini, doresc sa faca un cuplu homo nu va impiedica pe majoritatea sa faca cupluri hetero.

          las la o parte faptul ca daca familia ar fi o valoare, atunci ea ar trebui, ca orice valoare, repusa in discutie periodic si cu incapatanare, pentru ca valorile trebuie testate in permanenta – orice valoare care nu trece testul alternativelor sau al criticii nu este de fapt o valoare.

          • feedback says:

            “partea aia cu amenintarea la adresa familiei din articol se referea la nivel de societate si cred ca tu tot asa ai raspuns, ca tu crezi ca homosexualitatea ameninta familia la nivel de societate, pt ca schimba profund valorile.[…]nu vad cum in ruptul capului faptul ca recunoastem dreptul homosexualilor la viata sau la casatorie sau la infiat copii va ameninta cuplul heterosexual.”

            eu nu la amenintarea asta ma refeream. nu ameninta cuplul heterosexual (pe mine si pe sotul meu), ameninta lipsa creerii unei familii a copiilor nostri. in acest sens citam spusele tale si spuneam ca homosexualitatea e un pericol pt familie, si in acest sens faceam si jocul de imaginatie de mai sus.

            daca copiii mei vor fi homosexuali, spuneam, descendentii nostri se termina cu odata cu ei. daca copiii tai vor fi homosexuali, descendentii familiei tale se termina acolo. intelegi? nu cred nici pe departe ca homosexualitatea ar afecta cuplul din care fac parte, sau cuplul din care faci parte. nu e vorba de noi. e vorba de copiii copiilor nostri. familiile viitoare.

            de faptul ca homosexualitatea ar fi contagioasa, n-am spus si nu spun nimic, pt ca cred ca e o ineptie.

            familia este o valoare pt mine. nu stiu pt altii ce este, dar pt mine este o Valoare. pe care o promovez si pt care lupt :)

    • Mia says:

      Din pacate, acesta este un caz de ”ingustimea severa a mintii si nimic mai mult”. Live and let live.

  7. Andreea says:

    Eu astept cu nerabdare sa citesc “Fata nevazuta a homosexualitatii”. Ma surprinde sa aud ca persoanele care sunt de acord cu homosexualitatea sunt asa de tolerante, respecta democratia si dreptul la expresie incat au facut presiuni in legatura cu lansarea de ieri a cartii :(

    • arakelian says:

      nu cred ca aceleasi persoane tolerante au facut presiuni la adresa cartii. Sunt 2 grupuri diferite, antagoniste.

      • am citit prezentarea acestei carti si sunt revoltat de ororile scrise acolo.
        M-as astepta ca aparitia acestei carti sa fie ilegala, pentru ca este o incitare scarboasa la ura… o incitare la ura fix in numele valorilor crestine – este incredibil.

    • Mia says:

      Andreea draga, te-ai ratacit? Ce faci pe blogul asta? Fugi repede si ia o piatra si pregateste-te sa o arunci la primul pacatos in piata publica … in Iran, maybe?

  8. Mia says:

    Another great post, Liviu. By the way, barbatii homosexuali pot (si au) copiii lor naturali, no problem. Gasesc o femeie cu minte si inima buna care sa le doneze un ou, in vitro fertilization urmeaza, si dupa aia embrionul e dezvoltat via surogate pregnancy and the baby has two daddies. Everybody’s happy.

    Sfat pentru cum sa gaseasca sus-numita femeie, aka someone who’s got a brain and is not afraid to use it: poate i se poate arata cartea aia veninoasa despre ”Fata nevazuta”. Daca femeia, citind primele pagini, vomita instantaneu si da cu cartea de perete, we have winner :-)

  9. Oana Blythe says:

    Ce fac daca copilul meu e gay? Il iubesc si mai mult, daca se poate. Si imi dau inca un hug ca am fost desteapta si am fugit din Romania si traiesc intr-o tara civilizata unde copilul meu, indifferent de orientarea sexuala, e respectat pentru ceea ce este, nu pentru ceea ce face in dormitor sub plapuma.
    Iar cuplurile gay pot avea si au copiii lor naturali…asa ca nu mi-ar fi teama ca ma lasa fara nepoti.

  10. Anonim says:

    Esti absolut, genial.
    M-ai lasat fara cuvinte, imi place foarte mult cum gandesti.
    Am decis sa ii spun mamei. Am 20 de ani.

    • Ma bucur ca iti place cum gandesc.
      Sper sa mearga bine marturisirea ta cu parintii, cunosc cazuri in care nu a mers bine deloc, parintii nu sunt in stare nici dupa 5 ani sa treaca peste si sa aiba o relatie normala cu copilul lor.
      Numai tu stii cum ar putea sa reactioneze mama ta la chestia asta.
      Eu iti urez succes.

Dati cu opinionul aici, multumesc.

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s