De mai mult timp, ne-am facut un obicei ca atunci cand suntem intr-o situatie in care nu avem ce face decat sa vorbim (ex. in masina), copiii sa puna intrebari si eu sa raspund la ele. Am ajuns astfel sa discutam despre tot felul de lucruri, de la de ce cresc copacii inalti pana la cum functioneaza uscatorul de par, de la de ce plang oamenii pana la faptul ca exista intrebari la care tata nu stie raspunsul, pentru ca nimeni nu le stie pe toate.
Am primit destule intrebari la care nu stiu nici eu raspunsul (ex. ce este curentul electric?) sau intrebari la care stiu raspunsul dar nu stiu cum sa le explic lor (ex. de ce baloanele se ridica in sus?), dar de curand am primit niste intrebari care ma pun in dificultate dpdv logic si am zis sa le consemnez.
Acestea sunt:
- de ce pe vremuri nu se inventasera telefoanele mobile?
- de ce nu exista monstri si roboti inspaimantatori?
- de ce nu exista fantome?
Nu pot sa le spun ca sunt intrebari absurde, o data pentru ca ideea e sa le dezvolt reflexul de a pune intotdeauna intrebari, si a doua pentru ca ei nu stiu ce e aia absurd. Pot sa o rezolv spunand ca nu stiu raspunsul (si nici internetul nu il stie), dar nu ma multumeste.
Deci, cine ma ajuta sa explic unor copii de 5 ani de ce unele lucruri nu existau inainte sa existe si de ce un lucru imaginat nu exista? :)
In definitiv chiar asa – de ce nu exista unicorni?
Viață de tată 
La 1: pentru ca la vremea respectiva cercetarea nu ajunsese atat de departe/ nu s-a gasit omul potrivit sa inventeze telefonul mobil.
La 2: pot exista roboti inspaimantatori – pe mine Sophia ma inspaimanta :))
La 3: cine a zis ca nu exista fantome sau ca nu au existat unicorni? :)
pai la 1 o sa ma intrebe “de ce cercetarea nu ajunsese atat de departe etc”.
intrebarea initiala a fost “de ce nu existau telefoane mobile” si le-am zis “pt ca nu fusesera inventate”, asa au ajuns la intrebarea “de ce nu fusesera inventate” si chestia asta poate merge la infinit.
eu cred ca intrebarea lui de fapt este “de ce nu a existat inainte sa existe”
la 2 – el se refera la ceva anume, chestii vazute pe undeva care il sperie pe el si despre care eu ii spun ca nu exista
la 3 – pai, eu i-am zis! :)
1.Aia cu telefonul o poti explica aratandu-le un telefon cu disc ca sa nu mai fie ceva abstract. Asta era atunci telefonul, dupa aia oamenii de stiinta au mai mers putin la gradinita si au invatat mai multe lucruri si au putut sa-l faca pe asta de acum.
2. Monstri nu exista punct. Pentru ca nu exista. E o minciuna inventata de oameni. Roboti exista insa nu sunt inspaimantatori si aici revin cu imagini: ii arati imagini cu roboti de toate felurile, de la industriali la d-aia mici care seamana cu animalute dragute.
3. Fantome nu exista pentru ca vezi punctul cu monstri. :)))
De ce-urile duse asa la infinit la un moment dat nu-s decat o cale de a te tine in conversatie de fapt :))))
da, le-am aratat telefon cu disc, pai de aici a pornit totul.
a vazut si roboti, in aeroport in Italia era un robot din ala umanoid foarte prietenos, ne-am distrat cu el vreo 10 minute.
stiu “de ce-urile” alea puse doar de dragul de a fi puse, insa nu a fost cazul aici.
omul inainte de a se culca mi-a zis ca are o intrebare pe care vrea sa mi-o notez si sa-i raspund la ea a doua zi, in drumul spre gradinita.
intrebarea a fost “de ce nu existau telefoane mobile”
a doua zi i-am spus ca pentru ca nu fusesera inventate si a intrebat de ce.
i-am zis ca nu stiu sa-i raspund si mi-a zis sa ma mai gandesc sau sa caut pe internet, dar el vrea raspunsul si de-atunci in fiecare dimineata ma intreaba daca am raspunsul (e deja a 4-a zi)
Arata-i o imagine cu primul telefon, genul ala cu palnia separata, langa el cel cu disc si apoi cel mobil. Scrie eventual si anii desi la varsta lui nu are notiunea timpului istoric. Dar printeaza-i imaginea si da-i-o asa ca si cand ar fi oficial, pune-o intr-un dosar! :)))))
aa, sa fie ca un fel de evolutie asa
da, buna ide
Stai ca pe mine aia cu curentul electric m-a facut sa ma intreb cum fac englezii (am ajuns sa ma raportez mult la sistem ca na… sunt acolo zi de zi) cu chestiile astea. Si am venit cu urmatoarea chestie (deci si azi noapte m-am gandit!): astia merg mereu pe “sa folosim ceea ce copilul stie deja ca sa construim idei noi” in special atunci cand e vorba de ceva atat de abstract si imposibil de inteles cum e curentul electric la varste din astea. Si apoi m-am gandit, ok, ce e curentul electric, pai este de fapt o algomerare de electroni si protoni care se misca de colo coli si sunt incarcati cu energie. Ei alearga prin firul electric si becul se aprinde. Deci poti sa le arati furtunul de dus si sa le zici, uite, asa cum curge apa din furtun in cada, fix asa niste particule mici-mici pe care nu le putem vedea cu ochiul liber, alearga prin acest cablu pana la destinatie. Asa cum apa, la destinatie, umple cada, la fel curentul face ca obiectele noastre sa se umple de energie si sa functioneze. Le poti arata si un cablu in sectiune ca sa vada ca are mai multe furtunase prin care circula numitul curent :) Ce zici? Merge? Incearc-o si zi-mi :)
Despre curent electric am discutat de mai multe ori, ca e chestie de siguranta, si le-am spus de la inceput ca el vine prin fire la fel cum vine apa prin conducte, le-am arata si firele in sectiune, am folosit si niste baterii de 9v sa puna limba pe ele (cam periculos, ca a trebuit sa le explic de ce pe baterie e ok dar la priza nu) etc etc
Asa ca atunci cand au intrebat dar ce este, mi-am dat seama ca analogia cu apa nu explica ce este curentul electric, ci doar cum se misca (ma rog, asa am crezut eu intai, dar de fapt curentul electric chiar este miscare). Cum eu am o pornire interioara spre precizie si logica si trebuie neaparat sa fiu eu 100% multumit de explicatia pe care o dau (OCD, I know :-)) atunci cand au intrebat ce e curentul electric mi-am dat seama ca de fapt eu nu prea stiu ce e electricitatea, pentru ca m-am gandit si la sarcinile electrice, acolo unde nu se misca nimic, exista doar potential.
In fine, intre timp m-am instruit pe internet si m-am mai lamurit cumva.
:)))))))))))) Cum ar fi sa inceapa sa linga prizele prin casa! :)))))
Poti exemplifica cu poze telephonul de-a lungul timpului,apoi tu nu stii mai mult decat el caci ,esti tata doar de cand exista el.
Intrebari logice de la copilul meu :
Q:Cati ani are tatal tau ???
A: 5 ;)
Q: cand m -am nascut ,de unde ai stiut ca eu sunt Tudor ?
Q: daca ’78 e mai mare ca’75,de ce eu sunt mai mic ca A.?!?
………:);):):)
Pentru elucidare:
https://windwhisperer.wordpress.com/2009/02/26/invatamintecatre-fiul/
Eu n-am experienta cu copiii, dar am cu intrebarile si raspunsurile, asa ca as zice asa:
1. Pentru ca telefoanele mobile sunt rezultatul unei evolutii complicate si lungi. Asa cum caisa asta n-a existat pana nu s-au intamplat succesiv si cumulativ o multime de lucrusoare (apa, soare, din astea… nu stiu, eu sunt din Drumul Taberei :D), doar ca la telefoane procesele au durat mult mai mult. In loc de “apa” ai posibilitatea oamenilor de a calatori si deci nevoia de a vorbi cu cei aflati la distanta si tot asa. Practic, hm, oare n-au existat pentru ca n-am avut nevoie de ele? :)
2. Eeeeu cred ca exista :) Ca monstrii sunt formele pe care le iau temerile, grijile si fricile noastre. Cand suntem mici, le personificam si suntem vagi in ceea ce priveste cauzele, “puterile” si ocurentele lor, pentru ca nu ne cunoastem prea bine. Cand suntem mari, le numim simplu: facturi :D
3. Fantomele astea nu sunt tot monstri? Sau as in dead ppl coming back for round two?
ei, nu, avem o carte cu fantome prietenoase si cu fantome neprietenoase care sunt aduse pana la urma pe calea cea buna :-)
buna ideea cu monstrii care sunt personificarea fricilor, am retinut, merci
Cam aceleasi întrebări le-am primit și eu din partea lui fiu-meu, cu câteva suplimentare (”cum ies gandurile din creier”, ”de ce eu imi aud vocea in cap dar nu in afara”, ”cum pot tine in mana un desen (decupaj) la care m-am gandit/era doar in capul meu inainte”, ”cum poate 0 sa fie numar par (sau impar) din moment ce 0 inseamna nimic”?).
La intrebarea cu curentul electric: Curentul practic ia nastere atunci cand niste bile mici mici, vizibile doar la microscop, care se cheama electroni și protoni, se ciocnesc unele de altele. Si cum se misca ele intr-una si se ciocnesc, se produce un curent, ca un vant intre ele si ala e curentul electric. Ca si cand tii doua obiecte la distanta in maini si le ciocnesti (poti sa auzi aerul cum vajaie cand misti mainile). Nu cred ca e explicatia cea mai stiintifica (nici u cred ca e corecta, dar a trecut mult timp de cand am facut fizica la scoala) dar asta am avut-o la indemana cand a picat intrebarea. Plus experimentul imediat pe care l-am facut si care l-a convins.
Telefonul: buna ideea de evolutie. Oamenii dintotdeauna au avut nevoie sa comunice unii cu altii, sa se auda, uneori la mari distante si sa se avertizeze cand venea furtuna sau navaleau invadatorii ca sa se poata pune la adapost. Si aveau buciume, fluiere, tobe, apoi telegraful, apoi primul telefon (poti cauta pe net), telefonul cu disc si telefonul mobil. Au inventat noi chestii care sa serveasca mai bine scopurilor lor si s-au perfectionat. Cam ca si copiii, intai ati invatat ce e ala creion, apoi ati invatat sa il tineti in mana, sa trageti linii, sa faceti desene din ce in ce mai complicate si mai colorate. Tot exersand (uneori sute de ani) faci ceva din ce in ce mai bun. Nu a existat telefonul inainte dar a existat altceva care servea acelorasi functii.
Monstrii si robotii: nu ne intalnim cu ei pe strada si nici nu ne culcam cu ei in pat (in sensul asta nu exista). Doar ca cineva s-a gandit la ei, au existat in imaginatia unor persoane si persoanele respective i-au desenat si i-au descris si asa am ajuns si noi sa stim de ei. Ne trec multe lucruri prin cap, uneori si copiii isi imagineaza tot soiul de lucruri si de personaje si le vad in mintea lor in detaliu si real. De ce ne imaginam? (al meu intreaba). Pentru ca mintea functioneaza tot timpul si din povestile pe care le auzi si le citesti, din ce ti se intampla in fiecare zi, mintea ta creeaza povesti noi care uneori te sperie alteori te bucura. Daca mintea nu ar functiona, atunci nu am putea sa gandim, sa intelegem lucruri, sa vorbim cu cei din jur si nici sa ne imaginam sau sa credem in fantome. Dar faptul ca ne imaginam ceva nu inseamna ca acel ceva exista in realitate (desigur nu inseamna nici ca nu exista, da deja e prea complicat).
bune explicatii, multumesc.
vad ca sunteti mai avansati decat noi in materie de intrebari :)), adica nu stiu ce varsta are baiatul tau dar intrebarile alea sunt foarte tari !
Are 7 ani si cateva zile. Are o pasiune pentru a intreba vrute si nevrute. Noi banuim ca, in parte, il distreaza reactiile noastre. Ma agit sa explic, fac spume la gura, desenez, gesticulez, caut exemple si analogii, el rade superior, nici nu asculta raspunsul uneori. Dar e asa de fain sa am astfel de discutii cu fiu-meu ca abia astept urmatoarea intrebare si incet jocul ‘de-a intrebarea foarte foarte grea’ a devenit unul pe care nu il ratam. Asa am bifat si probleme religioase anul trecut de Paste (daca dumnezeu poate face orice, ne putea salva si fara sa il lase pe isus sa moara. De ce l-o lasat sa sufere?). Eu sunt atee, probabil si el va fi din ce imi dau seama, insa a explica unui copil de nici 6 ani conceptul de jertfa a fost mai greu decat a-i explica de ce 0 e numar par. Cu asta din urma tot nu l-am convins, ii sunt datoare cu o demonstratie logica.
fain.
“ii sunt datoare cu o demonstratie logica”
good luck finding it :P