Mie la circ mi se pare trist. Nu tin minte exact cum era cand eram mic si ma ducea tata la circ, imi amintesc ceva arena cu nisip si scaune in intuneric, dar de placut sunt sigur ca nu mi-a placut niciodata la circ. Apoi, cred ca povestirea aia cu Fram, ursul polar a avut un impact asupra mea si am ramas asa, cu ideea ca la circ e trist.
De altfel, daca stai bine sa te gandesti, la circ chiar nu e vesel. In primul rand, sunt saracii oameni diformi (prea mari sau prea mici, sa zicem), care sunt acolo ca sa se uite lumea la ei de parca ar fi la circ (wait a minute, chiar despre asta-i vorba). In regula, sa zicem ca decat sa rada lumea de ei la scoala sau pe strada, mai bine castiga un ban la circ, daca tot au avut nenorocul sa se nasca anormali, dar tot nu e ceva vesel. Apoi, mie mi se par tristi artistii circari, in general, pentru ca sunt mult mult mai defavorizati decat sportivii: ceea ce fac ei este foarte greu, succesul la public este limitat, banii cred ca sunt putini si in afara de asta carierele lor trebuie sa fie scurte, ca nu poti sa faci salturi din alea la 40 de ani, zic eu. Vin apoi clovnii, care dupa mine sunt unele dintre cele mai triste personaje din orice domeniu. Nu ma pot gandi la ceva mai trist decat la un clovn: e un tip care se straduie sa te faca sa razi scalambaindu-se. Asta da cariera, sa te straduiesti sa ai succes la copii pana in 10 ani. Foarte trist.
Sa zicem ca oamenii de la Cirque du soleil castiga bani multi, adica asa am sperat eu aseara, ca sa nu ma impiedice sa ma bucur de spectacol senzatia asta cum ca la circ e foarte trist. Deci m-am pregatit sa ma uit cu mintea relativ golita de asteptari, am zis ca-i cel mai bine. Eram si curios ce inseamna Cirque du soleil, ca tot auzisem de el dar nu am vazut niciodata, deci m-am bucurat foarte tare cand mi-a spus nevasta, acum cateva luni bune, ca vrea sa mergem la circul asta.
Nu am de gand sa va povestesc tot spectacolul, exista blogger oficial, puteti citi acolo. O sa spun mai intai ca spectacolul mi s-a parut foarte profesionist facut. Costumele sunt foarte frumoase: in prima parte oamenii arata ca poporul spermatozoizilor, adica au niste costume ca in reclama aia la Durex cu moturi pe cap, iar in a doua parte costumele sunt ceva gen Paris Place Pigalle perioada interbelica sau pe-acolo. Apoi, decorurile sunt si ele interesante si placute ochiului. Circul are propria lui formatie muzicala, asa ca toata muzica e live. Spectacolul e unitar, adica are o poveste, nu sunt doar niste numere aruncate acolo. Care este exact povestea nu stiu sa va spun, ca oamenii vorbesc intr-o limba inventata din care nu intelegi nimic, ca seamana cu limba de pe Tatooine din Star Wars, iar in afara de asta eu, ca la orice spectacol la care e intuneric, aproape am motait pe alocuri. Nu din cauza spectacolului, ci pt ca asa motai eu la orice, in afara de cinema.
Deci profesionist facut, mi-a placut. La inceput a vorbit in romaneste o gagica din circ, se vedea ca a invatat special pt noi, ca avea accent, dar mi-a placut ca a zis in romaneste chestiile cu evacuare in caz de urgeenta si sa nu facem foto, adica administrative, din astea. Tot referitor la inceputul spectacolului, as vrea sa-i mai injur si cu aceasta ocazie pe nesimtitii de romani care nu pot sa ajunga dracului la ora potrivita – daca scrie 8 pe bilet, vino dracului de puturos pana la 8 fara un sfert, ca sa nu pierd eu primele 10 minute din spectacol ca tu ai considerat ca esti fashionably late, iar circul a inceput la 8 si 2 minute, cum e si normal sa inceapa de altfel.
In fine. Despre numere, ce sa zic. Au fost Ok, dar nu m-a spart nimic. Stiti cum e la circ: aia se chinuie sa stea in maini si alte minuni pentru care se antreneaza cate 12 ore pe zi, iar unuia ca mine, care nici macar roata n-a putut s-o faca vreodata, i se pare doar OK, ca asa e la circ, te astepti ca aia sa faca mari acrobatii, deci nu mai ai cum sa apreciezi munca pe care au depus-o, pe tine te intereseaza doar daca ai mai vazut asa ceva sau nu (de asta e trist la circ, v-am spus). Deci sunt OK numerele, dar nu m-a spart nimic. Mi-a placut un numar cu unii care se urca pe niste stalpi, mi-a placut si altii care invarteau niste bile, altceva nu mi s-a parut memorabil.
Sa mai spun doar ca au fost si destule rateuri. Am numarat vreo 7-8. O tipa saraca a incercat de 3 ori sa sara nu stiu cum, nu i-a iesit nici a treia oara, deci a renuntat. Mi-a fost mila de ea, sincer. Omul cu bilele le-a scapat de vreo 2 ori (ce-i drept, jongla cu vreo 8-9 bile). Si au mai ratat si altii. Nu stiu cum e la circ, nu am mai fost demult (pentru ca mi se pare foarte trist, nu stiu daca am zis), presupun ca e ok ca sa fie rateuri din astea, ca ce fac aia acolo nu e tocmai simplu. Dar taranul din mine tot s-a mirat: ba, la nivelul asta de cel mai tare circ din lume tot sunt rateuri, in conditiile in care mie nu mi s-au parut numerele nemaivazute?! In fine.
Inchei zicand despre clovn. Clovnul a fost trist, dar a fost foarte bun. Nu e un clovn din ala clasic, e un mim. Unul exceptional as zice eu, chiar daca nu ma prea pricep la mimi. Pe mine nu m-au dat pe spate cele 2 momente ale lui de vreo cate 15 minute fiecare, cred ca am ras doar de 2 ori, dar el mi s-a parut foarte bun. A avut si norocul sa aleaga din public un tip care a fost excelent si a marsat la tot ce a facut el, deci i-a iesit brici. Mie mi-a fost mila de el pentru ca mie clovnii mi se par cei mai tristi din lume, dar mai spun inca o data ca e foarte bun tipul.
Cam asa a fost la circ. Robo-metrul e cum a zis jumatate mai buna la iesire: a fost misto, da’ bine ca nu am dat 5 milioane pe un bilet.
Viață de tată 
Pingback: Cirque du soleil: imposibilul nu e posibil
Miercuri au ratat doar (pe jumătate) o prindere de o bară din aia verticală (dar a fost așa bine mascată că puteai trece cu vederea) și a fost o desincronizare la bungee (adica una punctuală, nu una tot timpul). Dacă au fost mai multe eu nu le-am văzut…. hehe, ăla n-o scăpat nicio bilă, chiar mă gândeam, oare ăsta nu scapă niciodată bilele? Și le-au ieșit toate salturile alea…
Si mie mi se pare trist la circ. Si ma sperie clovnii si mi se par tristi in acelasi timp. Si mi se pare ca oamenii aia chiar muncesc prea mult pt cat sunt apreciati. Of! :) Don’t get the circus :))
:)))))))))))) Acu pot si io sa deschid gura si sa zic ca asa cred si eu, ca circul e cea mai trista manifestare artistica posibila. Cand am mers prima data la circ mica fiind mi s-a parut ceva horror pentru ca a venit un clovn d-ala sa imi faca nu stu ce dracu…iar mizeria, intunericul si bancutele sinistre nu m-au incantat deloc. Cu Fram la fel, mi-a venit sa plang grav cand am ascultat discul ala Electrecord. L-am pus la fundu’ teancului si nu m-am mai atins de el.
Insa ma simteam total inadecvata. Cand vine circul in Ploiesti toata lumea e in extaz, toti se duc, chiar si asa adulti. Iar eu nu pricep de ce. Si ma gandeam ca sunt eu defecta. Mie mi-e si extrem de mila de bietele animale “dresate”. Urasc chestia asta, desi vreau sa eutanasiez maidanezi…WTF…mai bine ii omori decat sa ii pui sa sara prin cercuri aprinse cu foc…ca sa le dai o duda la final (sa vezi acu’ ce mi-am dat foc la valiza!)
De platit cred ca sunt platiti bine cei de la Soleil, am o colega de liceu care s-a ocupat cu asta ea fiind gimnasta de performanta de mica. Dupa ce a prestat intens cu numere de acrobatie, acum a iesit la pensie, ca are 32 de ani si coloana facuta muci. Deci e trist. Ei ii placea meseria, era vesela cand o facea. Da’ acu e trista cand tre sa mearga in doua picioare.
Despre greseli si ratari…pana mea…la ce chestii isi propun baietii aia sa faca io ma mir ca nu moare cate unu la fiecare spectacol. Or fi fost mai obositi si ei. Aerul de Romania nu cred ca le prieste prea tare.
da, am uitat sa zic de saracii acrobati care cred ca-si uzeaza corpurile ceva de speriat cu numerele alea ale lor.
iar animalele de circ cred totusi ca-i depasesc pe clovni la tristete, din pct meu de vedere.
in UK s-a interzis folosirea animalelor la circ http://www.independent.co.uk/environment/nature/victory-in-the-campaign-to-ban-circus-animals-2302073.html
mi se pare firesc. auzeam acum cateva luni ca nici coridele nu se simt bine.
da’ cel mai mult si mai mult ma seaca la inima vanatoarea. mi se pare ca tre sa fii un mare cacanar ca sa omori animale pentru fun, fara sa le dai multe sanse.
Hehe, eu as vrea sa vad “vanatorii” astia jmecheri ca se duc singuri in padure, cu un arc si cu sageti…aia ar fi o vanatoare corecta. Nu cu gloante,caini,masini, vanand eventual animale crescute special pentru asta. Asa poti vana si la Avicola Crevedia.
se intampla si asa.
se vaneaza cu arcul de la curcani nord-americani, pana la ursi.
nici asa nu e parte-n parte, ca la ursi, de exemplu, arcasul modern sta la adapost, intr-un copac si trage in animalu ademenit la mancare.
Mi-a venit să rîd pentru că seamănă descrierea ta cu jurnalul unui emo kid (umbla pe net la un moment dat). Și eu găsesc circul trist, motiv pentru care nu mă duc, am reușit să mă fofilez inclusiv de la îndatoririle de părinte responsabil și am trimis odraslele la cort cu tatăl sau bunica din dotare. Chestie de egoism și de evitat depresia indiferent cît de poleit, nemaivăzut, nemai… ar fi spectacolul!
incearca sa vezi CdS – Alegria – pe “video” :)
are muzica super, are o filmare cu adevarat pro si care m-a facut sa spun ca prefer sa-l vad asa – pt ca unghiurile de filmare sint super – rezultind ceva care nu ar fi fost la fel din loja